Abandonul de familie inseamna neindeplinirea obligatiei de intretinere, dar si neplata, timp de 3 luni, a pensiei de intretinere stabilite pe cale judecatoreasca, aceste prevederi fiind cuprinse de legislatia penala in vigoare. Conform noilor reguli aplicabile din 1 februarie, pedepsele pentru cei care nu respecta aceste obligatii vor fi mai mici.
Abandonul de familie nu este o noutate in legislatia penala, delictul fiind reglementat atat de vechiul Cod penal, cat si de cel nou, in vigoare din 1 februarie 2014.
Astfel, ca si pana acum, abandonul de familie este definit ca fiind fapta persoanei care, desi are obligatia legala de intretinere fata de o alta persoana, o paraseste, o alunga sau o lasa fara ajutor, expunand-o unor suferinte material sau morale.
In acelasi timp, se va considera abandon de familie si neindeplinirea, cu rea-credinta, a obligatiei de intretinere.
Mai mult decat atat, in categoria abandonului de familie intra si neplata, cu rea-credinta, timp de 3 luni, a pensiei de intretinere stabilite pe cale judecatoreasca (vechile reglementari stabileau ca se va considera abandon atunci cand pensia nu este platita timp de 2 luni, n.r.).
V-ar mai putea interesa si:
–Mediere divort cu copil minor
–Autoritatea parinteasca asupra copilului cu parinti necasatoriti
–Cat costa un divort la notar?
–Divort cetateni romani cu domiciliul in strainatate
–Oficiere logodna Bucuresti
Abandonul de familie – definitie – Savarsirea de catre persoana care are obligatia legala de intretinere, fata de cel indreptatit la intretinere, a uneia dintre urmatoarele fapte:
a) parasirea, alungarea sau lasarea fara ajutor, expunandu-l la suferinte fizice sau morale;
b) neindeplinirea, cu rea-credinta, a obligatiei de intretinere prevazute de lege;
c) neplata, cu rea-credinta, timp de 3 luni, a pensiei de intretinere stabilite pe cale judecatoreasca.
Desi noile reglementari aplicabile din aceasta primavara nu modifica substantial dispozitiile de mai sus, o noutate in materie este aceea ca cei care isi abandoneaza familia vor primi o pedeapsa usor mai mica ca in trecut.
Mai precis, toate faptele se vor pedepsi cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda, dupa cum se arata in noul Cod penal. Aceasta in conditiile in care vechiul Cod stabilea, pentru acestia, o pedeapsa cu inchisoare stricta de la un an la 3 ani sau cu zile-amenda.
Potrivit dispozitiilor, cu aceeasi pedeapsa se va sanctiona si neexecutarea, cu rea-credinta, de catre cel condamnat, a prestatiilor periodice stabilite prin hotarare judecatoreasca, in favoarea persoanelor indreptatite la intretinere din partea victimei infractiunii.
Actiunea penala se va pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate.
Nota: Legislatia penala defineste doua tipuri de plangere: plangere si plangere prealabila. Ambele cuprind aceleasi informatii si pot fi depuse de victime, in functie de situatie. Totusi, exista cateva diferente intre plangere si plangere prealabila. Astfel, in timp ce plangerea reprezinta doar un mod de sesizare a politiei privind savarsirea unei infractiuni, plangerea prealabila este atat mod de sesizare a organelor de urmarire penala, cat si conditie de punere in miscare a actiunii penale. “Punerea in miscare a actiunii penale se face numai la plangerea prealabila a persoanei vatamate, in cazul infractiunilor pentru care legea prevede ca este necesara o astfel de plangere”, se precizeaza in NCPP. Totodata, in timp ce plangerea se poate face si de catre unul din soti pentru celalalt sot, sau de catre copilul major pentru parinti, plangerea prealabila poate fi facuta doar de catre victima sau de un mandatar.
Pe de alta parte, daca inculpatul isi indeplineste obligatiile inainte de terminarea urmaririi penale, fapta nu se mai pedepseste.
De asemenea, daca, pana la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare, inculpatul isi indeplineste obligatiile, instanta poate dispune fie amanarea aplicarii pedepsei, fie suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere.
Noul Cod penal stabileste pedepse mai mici inclusiv pentru cei care nu respecta masurile privind incredintarea minorului.
Concre, potrivit noului Cod penal, parintele care isi va retine copilul minor fara consimtamantul celuilalt parinte sau al persoanei careia i-a fost incredintat minorul potrivit legii, va fi pedepsit fie cu amenda penala, fie cu inchisoare de la o luna la 3 luni. Si in acest caz pedepsele au scazut, intrucat vechile prevederi stabileau inchisoare de la o luna la un an.
In plus, aceeasi sanctiune va fi acordata si persoanei careia i s-a incredintat minorul, prin hotarare judecatoreasca spre crestere si educare, care impiedica, in mod repetat, pe oricare dintre parinti sa aiba legaturi personale cu minorul, in conditiile stabilite de parti sau de catre organul competent.
Ca si in cazul abandonului de familie, actiunea penala se va pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate.
V-ar mai putea interesa si:
–Mediere divort cu copil minor
–Autoritatea parinteasca asupra copilului cu parinti necasatoriti
–Cat costa un divort la notar?
–Divort cetateni romani cu domiciliul in strainatate
–Oficiere logodna Bucuresti
Daca vreti sa aflati mai multe despre divortul prin mediere, va recomandam sa rasfoiti acest site sau sa sunati cu incredere la unul din numerele de telefon afisate la datele de contact prezente pe acst site .
Mediator Petru Mustateanu – Bucuresti 2014
