Parintii au atat drepturi, cat si obligatii, dupa cum se reglementeaza in noul Cod civil. Mai precis, dintre obligatiile acestora se numara cea de a creste copilul si de a-i asigura educatia si dezvoltarea intelectuala, dar si cea de a-l intretine pana la varsta de 26 ani. Mai mult chiar, in unele situatii, precum atunci cand pleaca in strainatate, parintii risca amenzi substantiale daca nu isi lasa copiii in grija unei rude. In acelasi timp, vor fi pedepsiti si acei parinti care isi folosesc copiii pentru a obtine avantaje personale sau materiale.

In Romania, obligatiile legale ale parintilor sunt reglementate in principal de Noul Cod civil. Acest act normativ prevede ca autoritatea parinteasca este ansamblul de drepturi si indatoriri care privesc atat persoana, cat si bunurile copilului si apartin in mod egal ambilor parinti, acestia fiind raspunzatori pentru cresterea copiilor lor minori.

„Parintii exercita autoritatea parinteasca numai in interesul superior al copilului, cu respectul datorat persoanei acestuia, si il asociaza pe copil la toate deciziile care il privesc, tinand cont de varsta si de gradul sau de maturitate”, se precizeaza in noul Cod civil la art. 483.

Acelasi act normativ stabileste ca autoritatea parinteasca se exercita pana la data cand copilul dobandeste capacitatea deplina de exercitiu dar, in acelasi timp, si ca un copil datoreaza respect parintilor sai, indiferent de varsta sa.

De asemenea,  printre indatoririle parintilor se numara cea de a creste copilul, ingrijind de sanatatea si dezvoltarea lui fizica, psihica si intelectuala, de educatia, invatatura si pregatirea profesionala a acestuia, potrivit propriilor lor convingeri, insusirilor si nevoilor copilului; ei sunt datori sa dea copilului orientarea si sfaturile necesare exercitarii corespunzatoare a drepturilor pe care legea le recunoaste acestuia.

In plus, parintii sunt datori sa dea copilului orientarea si sfaturile necesare exercitarii corespunzatoare a drepturilor pe care legea le recunoaste acestuia:

• sa coopereze cu copilul si sa ii respecte viata intima, privata si demnitatea;
• sa prezinte si sa permita informarea si lamurirea copilului despre toate actele si faptele care l-ar putea afecta si sa ia in considerare opinia acestuia;
• sa ia toate masurile necesare pentru protejarea si realizarea drepturilor copilului;
• sa coopereze cu persoanele fizice si persoanele juridice cu atributii in domeniul ingrijirii, educarii si formarii profesionale a copilului.

O alta obligatie a parintilor este aceea ca trebuie sa intretina copilul minor, asigurandu-i cele necesare traiului, precum si educatia, invatatura si pregatirea sa profesionala. Mai mult chiar, ei trebuie sa intretina copilul chiar si dupa ce acesta atinge varsta majoratului, daca se afla in continuarea studiilor, pana la terminarea acestora, dar fara a depasi varsta de 26 de ani.

„In caz de neintelegere, intinderea obligatiei de intretinere, felul si modalitatile executarii, precum si contributia fiecaruia dintre parinti se stabilesc de instanta de tutela pe baza raportului de ancheta psihosociala”, se mentioneaza in reglementari.

In ceea ce priveste administrarea bunurilor copiilor, noul Cod civil stabileste ca parintii au atat dreptul, cat si indatorirea de a administra bunurile copilului lor minor, precum si de a-l reprezenta in actele juridice civile ori de a-i incuviinta aceste acte. Minorul isi va exercita drepturile si isi va executa obligatiile singur abia dupa implinirea varstei de 14 ani, insa in continuare va avea nevoie de incuviintarea parintilor.

Pe langa toate aceste obligatii, noul Cod civil prevede, totodata, ca parintilor le este interzis sa aplice copiilor pedepse fizice, ce pot afecta dezvoltarea fizica, psihica sau starea emotionala a acestora: „Masurile disciplinare nu pot fi luate de parinti decat cu respectarea demnitatii copilului.”

Important! Conform noul Cod civil, parintii care adopta un copil vor avea aceleasi indatoriri si obligatii pe care un parinte le are pentru copilul sau firesc.

Obligatiile parintilor se pastreaza chiar si in caz de divort

Potrivit noului Cod civil, parintii exercita impreuna si in mod egal autoritatea parinteasca. Aceasta situatie nu se schimba prea mult nici in situatia unui divort. Astfel, potrivit unui document pus la dispozitie de Consiliul Superior al Magistraturii, regula este aceea ca, si dupa divort, autoritatea parinteasca revine in comun ambilor parinti, in limbaj obisnuit –„custodie comuna”.

In situatiile de custodie comuna, parintii isi pastreaza in continuare indatoririle si obligatiile institutie de legislatie.

De la aceasta regula exista, desigur, si o exceptie: atunci cand exista motive intemeiate, avand in vedere interesul superior al copilului, instanta hotaraste ca autoritatea parinteasca sa fie exercitata numai de catre unul dintre parinti (parinte custodian), care va avea in continuare obligatiile mentionate mai sus. „In aceasta situatie, celalalt parinte (parinte necustodian) pastreaza dreptul de a veghea asupra modului in care copilul este crescut si educat, precum si dreptul de a consimti la adoptia acestuia”, se mentioneaza in documentul citat.

Mai mult, in mod exceptional, instanta de tutela poate hotari plasamentul copilului la o ruda sau la o alta familie ori persoana sau intr-o institutie de ocrotire. Acestea exercita drepturile si indatoririle care revin parintilor cu privire la persoana copilului. „In acest caz, instanta stabileste daca drepturile cu privire la bunurile copilului se exercita de catre parinti in comun sau de catre unul dintre ei”, se mentioneaza in actul CSM.

In ceea ce priveste locuinta copilului dupa divort, noul Cod civil stabileste ca parintii pot lua o decizie de comun acord. Totusi, daca parintii nu se inteleg si decid contrar interesului superior al copilului, atunci instanta de tutela stabileste, odata cu pronuntarea divortului, ca locuinta copilului minor sa fie la parintele cu care locuieste in mod statornic (parinte rezident). Daca, pana la divort, copilul a locuit cu ambii parinti, instanta ii stabileste locuinta la unul dintre ei, tinand seama de interesul sau superior.

Parintii care nu-si lasa copiii sa mearga la scoala risca inchisoarea

In Romania, invatamantul general obligatoriu este de 11 clase si cuprinde invatamantul primar, invatamantul gimnazial si primii 2 ani ai invatamantului secundar superior, dupa cum se arata in Legea educatiei nationale nr. 1/2011.

Conform acestui act normativ, obligatia de a frecventa invatamantul obligatoriu de 11 clase, la forma cu frecventa, inceteaza la varsta de 18 ani. In scopul realizarii finalitatilor educatiei si a formarii profesionale prin sistemul national de invatamant, invatamantul de stat este generalizat si gratuit.

Avand in vederea obligativitatea invatamantului, noul Cod penal, in vigoare de la 1 februarie 2014, a introdus si pedepse pentru parintii care isi retrag copiii de la scoala sau ii impiedica pe acestia sa frecventeze cursurile scolare. Mai precis, „impiedicarea accesului la invatamantul general obligatoriu” reprezinta acum o infractiune, fiind introdusa la capitolul „Infractiuni contra familiei” din Partea Speciala a NCP si pedepsita conform reglementarilor penale.

„Parintele sau persoana careia i-a fost incredintat, potrivit legii, un minor si care, in mod nejustificat, il retrage sau il impiedica prin orice mijloace sa urmeze cursurile invatamantului general obligatoriu se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda„, se precizeaza in noul Cod penal.

Pe de alta parte, fapta nu se va mai pedepsi daca, inainte de terminarea urmaririi penale, inculpatul asigura reluarea frecventarii cursurilor de catre minor.

In acelasi timp, daca, pana la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare, inculpatul asigura reluarea frecventarii cursurilor de catre minor, instanta poate dispune fie amanarea aplicarii pedepsei, fie suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere, chiar daca nu sunt indeplinite conditiile prevazute de lege pentru aceasta.

Abandonul de familie constituie infractiune

Din categoria „Infractiuni contra familiei” face parte si abandonul de familie, definit ca fiind fapta persoanei care, desi are obligatia legala de intretinere fata de o alta persoana, o paraseste, o alunga sau o lasa fara ajutor, expunand-o unor suferinte materiale sau morale. In acelasi timp, se va considera abandon de familie si neindeplinirea, cu rea-credinta, a obligatiei de intretinere.

Mai mult decat atat, in categoria abandonului de familie intra si neplata, cu rea-credinta, timp de 3 luni, a pensiei de intretinere stabilite pe cale judecatoreasca.

Toate aceste fapte se vor pedepsi cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda, dupa cum se arata in noul Cod penal.

Noul Cod penal stabileste pedepse si pentru cei care nu respecta masurile privind incredintarea minorului.

Concret, potrivit reglementarilor aplicabile in prezent, parintele care isi va retine copilul minorfara consimtamantul celuilalt parinte sau al persoanei careia i-a fost incredintat minorul potrivit legii, va fi pedepsit fie cu amenda penala, fie cu inchisoare de la o luna la 3 luni.

In plus, aceeasi sanctiune va fi acordata si persoanei careia i s-a incredintat minorul, prin hotarare judecatoreasca spre crestere si educare, care impiedica, in mod repetat, pe oricare dintre parinti sa aiba legaturi personale cu minorul, in conditiile stabilite de parti sau de catre organul competent.

Amenzi de pana la 1000 lei pentru parintii care pleaca in strainatate si isi lasa copiii singuri

Legea nr. 257/2013, in vigoare din octombrie 2013, cuprinde masuri clare privind protectia copiilor ai caror parinti sunt plecati la munca in strainatate. Concret, potrivit dispozitiilor, parintii care pleaca la munca in strainatate si isi lasa copiii acasa vor fi obligati sa desemneze o persoana care sa se ocupe de intretinerea acestora, pe toata perioada absentei lor.

Mai exact, parintele care exercita singur autoritatea parinteasca sau la care locuieste copilul, care urmeaza sa plece in strainatate pentru a munci, are obligatia de a notifica acest lucru serviciului public de asistenta sociala de la domiciliu, cu minimum 40 de zile inainte de a parasi tara, mentioneaza documentul citat.

In caz contrar, acestia risca o amenda intre 500 si 1000 de lei.

Mai mult, in notificarea inaintata catre cei de la asistenta sociala, parintii trebuie sa specifice in grija cui isi vor lasa copilul. Astfel, ei trebuie sa desemneze o persoana din familia extinsa(n.r. – rudele pana la gradul IV inclusiv, de exemplu unchi, matusi, veri, bunici), care sa aiba minimum 18 ani si care sa indeplineasca conditiile materiale si garantiile morale necesare cresterii si ingrijirii unui copil.

De asemenea, instanta va dispune delegarea temporara a autoritatii parintesti catre persoana desemnata de parinti, pe durata lipsei acestora, dar nu mai mult de un an.

La randul sau, persoana careia urmeaza sa ii fie delegata autoritatea parinteasca urmeaza sa-si exprime acordul, personal, in fata instantei, printr-o cerere care va fi solutionata in termen de trei zile de la depunerea acesteia.

Mai departe, instanta se va pronunta printr-o hotarare care va cuprinde mentionarea expresa a drepturilor si indatoririlor care se deleaga si perioada pentru care are loc delegarea.

Odata ce instanta hotaraste delegarea drepturilor parintesti, persoana in sarcina careia cad ingrijirea si cresterea copilului trebuie sa urmeze, obligatoriu, un program de consiliere, pentru a preveni situatii de conflict, neadaptare sau neglijenta in relatia cu minorul, se arata in Legea nr. 257/2013.

Parintii care nu respecta drepturile copiilor, amendati cu pana la 10.000 lei

Aceeasi lege care a introdus amenzi pentru parintii care pleaca in strainatate, Legea nr. 257/2013, a majorat substantial si amenzile pentru nerespectarea drepturilor copiilor.

Mai precis, daca, pana la 2 octombrie 2013, acestea variau intre 100 de lei si 1.500 de lei, acum sumele sunt cuprinse intre 500 de lei si 10.000 de lei. Cu alte cuvinte, amenzile au crescut de aproape sapte ori.

Potrivit actului normativ citat, cele mai mari amenzi, cuprinse intre 5.000 de lei si 10.000 de lei, le vor primi parintii, reprezentantii legali, alte persoane responsabile de cresterea si ingrijirea copiilor, organisme private acreditate ca furnizori de servicii sociale, institutii publice sau private care:

• afecteaza imaginea publica a copilului sau dreptul acestuia la viata intima, privata si familiala;
• permit participarea copilului in varsta de pana la 14 ani la dezbateri publice in cadrul unor programe audiovizuale fara consimtamantul scris al acestuia si al parintilor sau al altui reprezentant legal;
• folosesc copiii pentru a obtine avantaje personale/institutionale sau pentru a influenta deciziile autoritatilor publice;
• dau publicitatii orice date referitoare la savarsirea de fapte penale de catre copilul care nu raspunde penal, inclusiv date despre acesta.

De asemenea, reprezentantii politiei risca sa fie sanctionati in situatia in care copilul este parasit de mama in maternitate, iar in termen de 30 de zile de la sesizarea primita de la maternitate cu privire la acest fapt nu verifica identitatea mamei si nu comunica rezultatul acestor verificari directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului.

V-ar mai putea interesa si:

–Mediere divort cu copil minor

–Autoritatea parinteasca asupra copilului cu parinti necasatoriti

–Cat costa un divort la notar?

–Divort cetateni romani cu domiciliul in strainatate

–Oficiere logodna Bucuresti

Sursa:http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_37520/Parintii-care-isi-folosesc-copiii-pentru-a-obtine-avantaje-personale-risca-amenzi-de-pana-la-10000-de-lei.html