O vorba de spirit spune ca principala cauza a divorturilor este casatoria. Si mai caustic, comicul Robin Williams a afirmat ca termenul divort “provine din limba latina, insemnand a-i smulge barbatului organele genitale, via portofel”. Dar, care sunt originile divortului ca institutie? Avocatura.com deschide astazi o rubrica noua, “Pastila de Drept”, in care vom analiza, intr-o nota intelectuala si relaxata, concepte fundamentale ale lumii juridice.
Acolo unde exista casatorie, trebuie sa existe si divort. Iar daca mariajul are o istorie milenara, acelasi lucru se poate spune si despre destramarea uniunii dintre soti. Divortul apare mentionat inca din Codul lui Hammurabi, cea mai veche colectie de legi cunoscuta in istoria umanitatii (circa 1772 i. Hr., Babilon). Practica exista deja la acea vreme, iar potrivit Codului, un barbat putea divorta de nevasta daca aceasta parasea casa descoperita, daca actiona nesabuit sau isi ridiculiza sotul.
In Grecia antica, una dintre cele mai permisive societati din punct de vedere sexual, divortul era o practica des intalnita, dar avea valente legale, necesitand aprobarea unui magistrat, pe motive temeinice. In lumea romana, mai austera, divortul a fost reprobat initial, considerandu-se ca aducea atingere virtutilor fundamentale ale acestei civilizatii. Insa, odata cu dezvoltarea Romei intr-o Republica si apoi intr-un vast imperiu, romanii instariti au inceput sa vada divortul cu alti ochi, iar practica s-a generalizat. Tot ei par sa fi stat la baza divortului de comun acord, fara motivare, in care autoritatile nu erau implicate, familiile fiind cele care hotarau daca mariajul continua sau nu.
De altfel, la Roma, divortul era de regula o afacere privata, care privea doar partile, si nu trebuia ratificat de autoritate. Prin urmare, nu era tinuta o evidenta a divorturilor. Astfel, in Roma antica, un cuplu putea divorta doar declarandu-si intentia de a nu mai trai impreuna, in fata a sapte martori. Divortul era frecvent, in special in randul nobililor, iar o femeie divortata isi putea primi zestrea in intregime. De asemenea, in urma divortului, ea isi recapata independenta. Insa, o femeie vinovata de adulter isi primea doar jumatate din zestre.
La Roma, barbatii aveau intotdeauna puterea de a incheia mariajul. Desi divortul era provocat de regula de motive mai serioase, ca adulterul, existau si alte cauze, printre care: daca sotia facea copii ale cheilor casei, daca era prinsa consumand vin, sau daca era infertila. Secole la rand, doar sotii au detinut privilegiul de a declara divort, ulterior si sotiile primind acest drept. La Roma, divortul (ca si casatoria) era si un instrument politic, servind intereselor de clan atunci cand evolutia evenimentelor il impunea, fiind adesea vital in ascensiunea pe scara sociala si politica.
V-ar mai putea interesa si:
–Mediere divort cu copil minor
–Autoritatea parinteasca asupra copilului cu parinti necasatoriti
–Cat costa un divort la notar?
–Divort cetateni romani cu domiciliul in strainatate
–Oficiere logodna Bucuresti
Dupa caderea Imperiului Roman, in perioada medievala, divortul a intrat in declin in Occident, sub influenta Bisericii Catolice. Considerat echivalentul adulterului si un pacat impardonabil, el a fost strict interzis de catre Biserica. Un moment de cotitura in istoria divortului a survenit in 1533, cand regele Angliei, Henric al VIII-lea, s-a despartit de sotia lui, Catherine de Aragon, de credinta catolica. Pentru ca Papa nu i-a oferit divortul pe care si-l dorea, acesta s-a rupt de Roma, s-a declarat seful suprem al Bisericii Angliei, si a invalidat mariajul.
In America, divortul a devenit acceptabil social abia in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, sub presiunea clasei mijlocii tot mai dezvoltate, care a impus crearea legislatiei in domeniu. Initial, legile privitoare la divort necesitau motivarea intreruperii mariajului (abandon, abuz, adulter etc.), pentru ca divortul sa fie acordat. Recent, perspectiva asupra divortului in societatea occidentala s-a modificat, gratie adoptarii generalizate a divortului no-fault, prin care sotul poate cere divortul fara a oferi temeiuri. Astfel, partile nu pot fi tinute “captive” intr-o casatorie impotriva dorintei lor, ceea ce, inchizand cercul, reflecta principiul roman “matrimonia debent esse libera” (“casatoriile trebuie sa fie libere”).
Divortul – cronologie
1772 i.Hr. – Reguli privind divortul au fost introduse pentru prima data de Codul lui Hammurabi din Babilon.
In Roma timpurie divortul era un proces informal, privat.
449 – Imparatii Teodosie si Valentinian al Romei au schimbat legea divortului, pentru a permite divorturile libere pentru barbatii si femeile ai caror soti comiteau anumite acte, precum omor, otravire, jaf, etc.
In anii 1100, casatoriile au fost puse in aplicare cu strictete, adulterul putand duce numai la separare, nu si la divort.
In anii 1500, liderii protestanti din Europa au inceput sa recunoasca divortul ca un protest impotriva institutiei catolice a casatoriei.
In anii 1560, Scotia a recunoscut primul divort pentru adulter.
1701 – Statul Maryland din Statele Unite a declarat divortul legal.
1792 – Divortul a fost legalizat in Franta, urmand ca din 1816 sa fie considerat ilegal.
1857 – “The Matrimonial Causes Act” a permis oamenilor obisnuiti din Anglia sa divorteze. Anterior, divortul era deschis doar barbatilor, si trebuia sa fie acordat printr-un document al Parlamentului, care, fiind extrem de scump, permitea astfel doar barbatilor bogati sa divorteze.
3 noiembrie 1910 – divortul a fost legalizat in Portugalia.
In urma Revolutiei din 1917, Uniunea Sovietica a trecut printr-o perioada de divorturi informale, care puteau fi obtinute doar daca unul dintre soti anunta divortul. Astfel, Moscova a raportat 5.000 de petitii de divort, in primele luni dupa schimbare. Mai mult, regulile privind divortul au fost relaxate si dupa 1926, cand sotul de care se divorta era notificat printr-o scrisoare sau carte postala.
1938 – Legea Divortului in Scotia recunostea divorturile pentru adulter, abandon, cruzime, sodomie, bestialitate si divorturi “fara vina” pe motiv de nebunie incurabila.
1949-1950 – Carolina de Sud a declarat divortul legal.
1960 – Divortul a devenit legal in Canada.
1969 – “The Divorce Reform Act” a fost adoptata in Anglia, lege care permitea cuplurilor sa divorteze dupa ce au fost separate timp de doi ani (sau cinci ani in cazul in care numai unul dintre soti a vrut divort). O casatorie putea fi incheiata daca era iremediabil rupta si nici unul dintre parteneri nu mai trebuia sa dovedeasca “vina”.
1970 – Statele Unite ale Americii au instituit divorturile “fara vina”.
1974 – Italia a legalizat divortul.
1978 – Divortul a devenit legal in Brazilia.
1980 – China a legalizat divortul de comun acord.
1981 – Guvernul din Spania a legalizat divortul.
27 februarie 1997 – Irlanda a aderat la restul Europei, in a face divortul legal.
Martie 2004 – Congresul din Chile a aprobat legislatia pentru a legaliza divortul, dupa noua ani de dezbateri si o interdictie a divortului care a durat 120 de ani.
Iulie 2004 – Un cuplu de lesbiene din Ontario, Canada, a devenit primul cuplu de acelasi sex din Canada care a divortat.
Martie 2005 – O femeie din Congresul din Filipine a publicat un proiect de lege pentru legalizarea divortului. O incercare anterioara fusese facuta intre anii 2001-2004, dar a murit in Congres fara drept de vot.
2011 – Malta este ultima tara din Uniunea Europeana care reuseste sa legalizeze divortul, in urma unui referendum la care 53% din populatie a votat in favoarea divortului. Campania pentru divort care a dus la referendum a fost condusa de o avocata din Malta, Deborah Schembri.
V-ar mai putea interesa si:
–Mediere divort cu copil minor
–Autoritatea parinteasca asupra copilului cu parinti necasatoriti
–Cat costa un divort la notar?
–Divort cetateni romani cu domiciliul in strainatate
–Oficiere logodna Bucuresti
Stiati ca?
- Un singur presedinte al SUA a divortat: Ronald Reagan.
- In 2012, un italian si-a luat mama in luna de miere. Noua lui sotie a cerut divortul trei saptamani mai tarziu.
- In America, rata divorturilor a urcat la 50% in anii `80. Azi, primul mariaj are o probabilitate de esec de 40-50%.
- Un mariaj are sanse mai mari sa termine in divort, daca un partener fumeaza. Potrivit unor statistici, sansele ca divortul sa intervina sunt cu 75% mai mari in acest caz.
- Aztecii nu aveau voie sa divorteze.
- Potrivit statisticilor, daca in casnicie exista o fiica, dar nici un fiu, sansele de divort sunt cu 5% mai mari.
- Divortul este ilegal in Filipine.
- Rata divortului pentru un al doilea mariaj este de 60%. Rata divortului pentru un al treilea mariaj este de 73%.
- In SUA, durata medie a procedurii de divort este de 1 an.
- Varsta medie pentru primul divort, la femei, este de 29 de ani, iar pentru barbati de 30.5 ani. Pentru un al doilea divort, varsta medie in cazul femeilor este de 37 de ani, iar la barbati – de 39.3 ani.
- Femeile asteapta, in medie, 3.1 ani pentru a se recasatori dupa un divort.
- Casatoriile dureaza mai mult cand oamenii se casatoresc mai tarziu, au o educatie superioara si castiga mai multi bani.
- Meseriile cu cea mai mare rata de divort sunt: coregraf (41%), barman (38.4%), maseur (38.2%). In top 10 mai intra muncitorii la cazinou, operatorii telefonici, asistentele si personalul medical.
- Cuplurile care au gemeni sau tripleti au sanse mai mari cu 17% sa divorteze.
- In Japonia, vizitatorii isi pot scrie dorintele de divort pe o bucata de hartie si le pot arunca in toaleta din Templul Mantokuji. Acesta era un refugiu traditional pentru femeile care fugeau de un mariaj nefericit.
- Dupa cutremurul si tsunami-ul din Japonia din 2011, tara a cunoscut un val de divorturi.
- Primele cinci motive ale divortului includ 1) probleme de comunicare 2) infidelitate sau tradare 3) probleme financiare 4) abuz psihologic, emotional si fizic 5) pierderea interesului.
- V-ar mai putea interesa si:
–Mediere divort cu copil minor
–Autoritatea parinteasca asupra copilului cu parinti necasatoriti
–Cat costa un divort la notar?
–Divort cetateni romani cu domiciliul in strainatate
–Oficiere logodna Bucuresti
sursa: avocatura.com
Daca vreti sa aflati mai multe despre divortul prin mediere, va recomandam sa rasfoiti acest site sau sa sunati cu incredere la unul din numerele de telefon afisate la datele de contact .
Mediator Petru Mustateanu – Bucuresti 2014