Stresul si divortul

Share Button

Este de la sine inteles, si nu spun o noutate, ca divortul este o sursa de probleme emotionale foarte diverse si eventual complicate si de lunga durata. Intr-o ierarhie a evenimentelor de viata ce pot genera stres, divortul isi are locul sau fruntas. Si, din pacate, nu poti garanta ca actiunile nu te vor indrepta spre acesta.

Sa amintim principalele probleme emotionale ce pot aparea si sa trecem in revista dificultatile carora urmeaza sa le faca fata o persoana ce iese dintr-un cuplu sau care incheie o casatorie. De ce am mentionat aici, cumva echivalent, “a iesi dintr-o relatie de cuplu”? Iarasi, un lucru probabil evident, oricum mult mai frecvent in timpul din urma, institutia casatoriei are forme mai putin formalizate; exista cupluri in care relatia are consistenta si este asumata ca echivalenta unei casatorii, fara a pastra clasica “certificare”. A divorta inseamna schimbare, care implica modificari in relatia personala, in plan social, cu efecte in plan profesional. In discursul public, general, schimbarea este perceputa apriori ca un bun, ca si ceva valoros. Chiar si atunci cand schimbarea este demersul spre ceva evident bun, valoros, dorit, procesul schimbarii este o sursa de stres prin faptul ca exista o serie de modificari carora trebuie sau suntem nevoiti sa le facem fata.
Casatoria, un eveniment cel putin teoretic pozitiv, poate fi o sursa de probleme emotionale, eveniment de viata ce-si are locul ei bine meritat in topul situatiilor generatoare de stres.

Dificultatile care pot aparea:

In primul rand, schimbarea relatiei personale, intime. Sigur ca reactiile sau efectele sunt diferite sau pot fi diferite in functie de rolul in separare. Cu alte cuvinte ar putea conta daca eu sunt cel care se hotaraste ca vrea sa divorteze sau sunt cel care este parasit. Diferenta probabil facand-o sentimentul subiectiv de control asupra propriei vieti. In primul caz, respectiv al celui care ia decizia separarii, probabil ca sentimentul cel mai frecvent este vinovatia. Este generata de faptul ca, “indiferent ce a devenit relatia, orice mi-as dori sau mi-as imagina despre ce ar putea fi viata mea, singurul lucru evident si teribil de prezent este faptul ca ranesc persoana alaturi de care am trait si fata de care mi-am luat un angajament, pe care acum il incalc, ranesc persoana care si-a proiectat un viitor alaturi de mine, viitor pe care il refuz”.

Sentimentul vinovatiei :
Vinovatia genereaza adesea comportamente care creeaza confuzie pentru celalalt. “Nu sunt foarte transant, nu sunt foarte clar in ceea ce priveste planurile de viitor, mai dau niste telefoane sa vad ce face cel pe care l-am parasit si caruia cumva ii port de grija, eventual continui sa-mi ofer ajutorul si sprijinul de care are nevoie” si toate acestea adesea nu fac altceva decat sa intretina o speranta ca, poate, daca nu acum, mai incolo, cumva, or sa se repare lucrurile.

Modul de reactie:
Temerea intr-o situatie de despartire este ca “daca as fi foarte abrupt, as crea o si mai mare suferinta. Mi-e destul ca sunt vinovat, nu vreau sa fiu sau sa par indiferent si rece”. E vorba de persoane care se separa, “iau o pauza si mai vedem noi” si care intarzie divortul formal “pentru ca se mai calmeaza lucrurile si poate ca o sa fie mai rezonabil”. Ce se poate intampla, de fapt, este ca ele prelungesc perioada de incertitudine pentru celalalt, de care el se agata si pe care nu poate, in schimb, construi nimic altceva, mai “consuma” un timp in speranta ca se mai potolesc emotiile si in consecinta, ele ar fi mai putin vinovate.

V-ar mai putea interesa si:

Divort rapid – procedura

Cum pot obtine custodia unica asupra copilului?

Pot divorta in Bucuresti daca sunt din alta localitate?

Divort cetateni romani cu domiciliul in strainatate

Ce drepturi am daca traiesc in concubinaj?

Stresul si divortul

12 situatii intalnite:

1. Modificari in planul celorlalte relatii si in cele sociale apar de obicei. Toti prietenii, cunostintele vor avea o reactie. Partajul va presupune nu numai sa impartim cele cateva obiecte din rutina zilnica, dar sigur va insemna sa impartim sau sa gestionam altfel decat pana atunci relatiile cu prietenii.

2. Vinovatia si teama pentru un viitor incert sunt doar doua aspecte, dintr-o multitudine, carora si cel din postura favorita, aceea de a fi cel care ia decizia de a desface relatia, trebuie sa le faca fata. Pentru el poate fi chiar mai dificil din punct de vedere psihologic.

3. Pasul inainte in proiectul de dupa despartire este bazat pe un esec sau o nereusita si atat cel care paraseste, cat si cel parasit vor simti nesiguranta in ceea ce priveste viitorul. “Ce ma face sa cred ca va fi mai bine? Speranta, dorinta? Sunt acestea argumente pentru a crede ca ce urmeaza este mai bun? Renunt la un prezent, imperfect, dar palpabil, pentru ceva ce cred ca ar putea fi preferabil, dar care se poate dovedi la randul sau a fi un experiment echivalent. Si in plus, il mai si ranesc pe cel de alaturi.”

4. Cel care suporta consecintele acestei decizii pare sa aiba, totusi, sarcina cea mai dificila. Ce face sa fie astfel? De ce impactul afectiv este atat de puternic? Si cand spun puternic ma refer la faptul ca, asa cum arata o serie de studii, frecventa depresiilor creste de trei ori la femeile care trec printr-un divort, iar in cazul barbatilor datele sugereaza ca sunt de noua ori mai frecvente tulburarile depresive la cei care au traversat un astfel de eveniment de viata. Pentru ca este o schimbare pentru care cel parasit nu era pregatit.

5. Depresia este consecinta tuturor modificarilor pe care le presupune un divort si probabil ca nu poate fi atribuita doar unuia dintre aspecte. Desi separarea de “celalalt”, pierderea relatiei, este cel mai des invocata. Astfel, depresia este reactia la pierderea relatiei, dar si, sau mai ales, la pierderea sentimentului ca sunt un om valoros, demn de a fi iubit, pretuit de celalalt. Depresia aduce cu sine un puternic sentiment de neincredere in sine.

6. “Ce insemn eu, ce sunt eu, ce valorez daca pot fi lasat, inlocuit, indepartat din viata celuilalt, ce a fost atat de gresit in ceea ce am facut sau nu am facut, astfel incat ma aflu in aceasta situatie? Mai mult ca sigur, nu sunt suficient de bun, de generos etc.”

7. Separarea inseamna o punere sub semnul intrebarii nu numai a unui prezent neclar, dar si a unui trecut despre care am crezut ca este valoros. Dificultatea acestei situatii rezida, in continuare, si in faptul ca pierderea acestui sentiment genereaza reactii in lant, in sensul ca “daca nu am fost o sotie buna, sunt eu oare un bun profesionist, sau, de fapt, ce insemn pentru prietenii mei in conditiile in care mi se intampla acest lucru?”. Adaptarea la noua situatie este si solutia la aceasta problema.

8. Divortul este o situatie complicata nu numai prin faptul ca “pierd relatia semnificativa din viata mea”, dar acest lucru presupune schimbari in plan financiar, schimbari in ceea ce priveste spatiul locativ. Statisticile occidentale arata ca, cel putin in cazul femeilor, divortul aduce dupa sine o scadere a nivelului financiar si in general a nivelului de trai, cel putin in perioada imediat urmatoare. Si acest lucru, in unele cazuri poate atrage dupa sine, un sentiment profund de insecuritate legat de asigurarea nevoilor de baza.

9. Un lucru care i se poate intampla celui care ia hotararea de a divorta este ca poate trai situatia, la randu-i cu multa teama, anxietate. In fond, mizeaza pe un proiect de viata, posibil mai bun, dar inconsistent ca si orice alt lucru posibil, insa nu palpabil, prezent.

10. Separarea unui cuplu din apropierea noastra ne face implicit sa ne punem intrebari asupra propriilor noastre relatii. Si de la reactia gen “nu pot concepe ca voi sa va despartiti”, pana la reactii care ofera sprijin si suport emotional, paleta poate fi foarte diversa. Toate cunostintele vor avea o reactie.

11. A divorta mai poate insemna si pierderea unui statut social. Si acest lucru imi aduce aminte, cand, cu ani urma, si eu la randul meu am divortat, si cand dupa ceva vreme, am avut o relatie, reactia cuiva din apropierea mea a fost: “Si el este divortat?”. M-a surprins aceasta intrebare si ma gandeam ca, in fond, mesajul continea ideea ca poti sa-ti “refaci viata” doar cu cineva care are aceeasi “problema”. Una din situatiile cele mai surprinzatoare a fost propunerea unui barbat de a ne uni “vietile” si altminteri si locuinta: “N-as fi indraznit, dar in noua situatie nu cred ca mai ai mari pretentii”.

12. O problematica aparte este reprezentata de copiii din interiorul unei casatorii, dificultatile si consecintele lor, ca si o serie de emotii cum ar fi dezamagirea, panica, deznadejdea, rusinea, umilinta, furia, emotii care fac sa traim dificil si dureros despartirea de cineva alaturi de care am parcurs, o vreme, o bucata de viata. Rezolvarea acestei situatii implica mult tact si hotarare.

V-ar mai putea interesa si:

Divort rapid – procedura

Cum pot obtine custodia unica asupra copilului?

Pot divorta in Bucuresti daca sunt din alta localitate?

Divort cetateni romani cu domiciliul in strainatate

Ce drepturi am daca traiesc in concubinaj?

Text: Adela Salceanu, medic psihiatru – http://sanatate.unica.ro/stresul-si-divortul/886/

Share Button
(Acest articol a fost citit astazi de 86 persoane, 1 vizite azi)