O mama divortata cu copil mic de crescut afirma pe blogul sau “un tata absent e mai periculos pentru mintea copilului ramas cu mama decat unul prezent macar din cand in cand”. De ce?
“pentru ca in absenta unui parinte, copilul isi creaza un erou sau o eroina, inzestrat(a) cu toate calitatile posibile si imposibile, iar parintelui ramas langa el ii atribuie toate necazurile legate de parintele absent. Nu pe tatal plecat se va razbuna copilul cand acesta nu va da niciun semn de viata, ci pe mama ramasa la datorie. De aceea, copilul trebuie sa aiba acces la ambii parinti.” (http://www.injoaca.ro/mama-singura/cum-sa-gestionezi-relatia-copil-tata-dupa-divort/). Este o afirmatie a experientei, nu este luata din carti si nici din gura psihologului. Este experienta de viata a unei mame care a luptat cu propria dorinta de a rupe orice legatura a fiicei cu tatal ei “in dulcele stil romanesc”. A constientizat ca sentimentele sale ca femeie fata de fostul partener nu au nicio relevanta in ceea ce priveste fetita si iubirea tatalui de care ea are nevoie. Bun, rau, devreme sau nu acasa, el este tatal ei, atata timp cat va fi in viata.
Multe femei divortate si mame sustin ca fostul partener nu merita sa aiba acces la copilul sau pentru motive de oameni mari. Locul in care ele gresesc este ca fetita sau baietelul lor nu se intreaba daca tatal merita sau nu sa-i fie tata, ci se intreaba daca il iubeste, cand mai vine sa il vada, daca poate sa vorbeasca cu el la telefon, cand mai merg in parc sau la teatrul de papusi, etc. Ele trebuie sa realizeze ca ruperea oricarei legaturi cu unul dintre parinti inseamna sa ii faca rau copilului pe termen scurt si lung. Nu mai trebuie sa mentionez numeroasele cercetari care au avut ca rezultat concluzia ca o asemenea schimbare radicala a vietii unui copil prin disparitia unui parinte din viata sa poate avea consecinte dramatice: de la reactii mai usoare (copil trist, inchis in sine, retras, nu mai vorbeste) pana la reactii grave (copil violent, anxios, furios, cu rezultate slabe la scoala, etc).
Divortul sotilor nu inseamna divortul parintilor, ei vor trebui sa colaboreze in continuare pentru bunastarea copilului. Niciunul dintre parinti nu divorteaza de copil, parintele care pleaca din camin va trebui sa mentina legatura cu copilul respectand o rutina cu care copilul era obisnuit. Un articol de specialitate spune ca: “Parintii divortati trebuie sa realizeze ca cel mai pretios cadou pe care il pot oferi copiilor lor este permisiunea de a fi la fel de apropiati si de celalalt parinte. Pentru a satisface nevoia copilului de a avea o relatie continua cu celalalt parinte, cel dintai trebuie sa renunte la ostilitatea pe care o manifesta fata de fostul sot.”(http://www.psiholife.ro/family-life.php?art=30&page=1).
Aceasta atitudine care implica privirea fostului partener cu detasare si doar ca parinte al copilului, fie tata, fie mama, nu este usor pentru cei doi adulti care poate mai nutresc sentimente puternice de dispret, frustrare sau chiar ura. Dar trebuie sa invete sa priveasca lucrurile dintr-o perspectiva benefica pentru copil (ajutorul psihologului este pretios in asemenea cazuri), iar art 397 din Noul Cod civil intrat in vigoare in 2011 vine in ajutorul lor si a copiilor: “Exercitarea autorităţii părinteşti de către ambii părinţi: Dupa divort, autoritatea parinteasca revine in comun ambilor parinti, afara de cazul in care instanta decide altfel.” Astfel legiuitorul rupe traditia anterioara care incredinta copilul minor mamei, obligand tatal la plata unei pensii de intretinere si program fix de vizitare. Odata cu acest articol, parintii au custodie comuna, adica si mama si tatal au acelasi drept si obligatie de a hotara asupra felului in care este educat si ingrijit copilul. Ce inseamna aceasta exercitare in comun a autoritatii parintesti? “Exercitarea în comun a autorităţii părinteşti se concretizează în consultarea acestora în luarea deciziilor importante cu privire la creşterea şi educarea copiilor, actele curente privind creşterea şi educarea acestora fiind îndeplinite de părintele la care copiii locuiesc.” ( http://www.iurispedia.ro/i/CCiv:Art._397 )
Legiuitorul ii obliga pe parinti sa comunice pentru a hotara impreuna la ce scoala sa invete copilul, la ce medic sa fie ingrijit copilul, adica decizii care ii vor organiza viata copilului. Dam ca exemplu o hotarare a Judecatoriei Oradea din 2011, care in baza art 397 a hotarat urmatoarele: accesul copiilor la parintele nerezident catre trei ore pe zi, in fiecare zi din timpul saptamanii, dupa programul de scoala, ceea ce era imposibil dupa vechea legislatie.
Care este rolul unui mediator in divortul cu minori
Cum intervine mediatorul in aceasta situatie? Mediatorul ii va ajuta pe parinti sa-si construiasca o alta relatie, sa lase deoparte sentimentele negative fata de celalalt, ii va invata cum sa vorbeasca unul cu celalalt avand in vedere doar interesul copilului, ii va asista la pregatirea unui plan care sa garanteze accesul parintelui nerezident la copil pentru ca acesta din urma sa nu sufere si sa simta cat mai putin aceste schimbari in viata lui.
Intrebarea cea mai importanta pe care noi o adresam parintilor aflati intr-un divort este: CE DORITI SA SPUNA COPILUL DESPRE DVS CAND VA CRESTE: “A FOST UN PARINTE APROPIAT” SAU “A FOST UN PARINTE ABSENT”?
V-ar mai putea interesa si:
–Divort rapid cu copil minor
–Autoritatea parinteasca asupra copilului cu parinti necasatoriti
–Divort la notar fara sa avem un acord
–Divort cetateni romani cu domiciliul in strainatate
–Divort cetatean strain
Sursa:http://mediator-in-bucuresti.ro/divort-minori-mediator.html
Daca doriti sa solicitati un mediator din echipa noastra o puteti face apeland unul din numerele de telefon afisate la datele de contact !
