Pentru un copil, divortul parintilor este o situatie care de multe ori se dovedeste a fi pe terment lung, mai dureroasa decat pentru parinti. De exemplu, daca ne gandim la copiii cu varste cuprinse intre 1-7 ani, sentimentul ca odata cu separarea parintilor acestia vor divorta si de copil se insteaza foarte repede, iar ca urmare a acestei trairi se naste in interiorul sau intrebarea plina de teama: Eu cui raman?

Ce si cat ii spunem copilului ?
In astfel de situatii adesea generatoare de tensiune pentru ambele parti, este de preferat ca parinti inainte de a comunica cu copilul despre decizia de a divorta, sa stabileasca de comun acord un plan prin care sa exprime cald si onest hotararea lor. In cazul in care nu reusesc este indicat sa apeleze la serviciile unui mediator.

Exprima intodeauna adevarul! Copiii au dreptul sa stie adevarul despre decizia voastra dar nu este necesar mereu sa-i oferiti multe detalii. Pentru un copil mic detaliile s-ar putea sa creeze confuzii. Frazele scurte pot fi suficiente pentru ei. De exemplu “mama si cu tata nu se mai inteleg si vor sa se separe, dar tu ramai in continuare copilul nostru si vrem sa stii ca te iubim la fel de mult amandoi”.

In compartie cu copiii mici, posibilitatea ca adolescentii sa fie mai curiosi si sa puna intrebari este mare, asta pentru ca ei sunt oricum la varsta la care cauta raspunsuri despre ei si despre viata. Asa ca fii disponibil pentru intrebarile lor, insa cu limita, unele lucuri chiar va privesc doar pe voi doi. Nu este cazul sa stii toate raspunsurile, doar fii deschis si spune-i copilului tau ca odata ce vei stii raspunsul i-l vei comunica.

Dupa ce l-ai securizat raspunzandu-i la intrabari este un prilej potrivit pentru a-l asigura pe un ton bland ca sentimentele voastre nu se schimba fata de el. Este firesc sa ii transmiteti copilului ca unele lucruri se vor schimba si altele nu. Ca mama si cu tata nu vor mai locui impreuna sau ca el impreuna cu unul dintre parinti se vor muta in alt oras si, prin urmare, la o alta scoala, intr-un alt colectiv.

Pentru o prima discutie nu este insa nevoie sa-i oferiti toate aceste informatii. Insa pregatiti-va pentru un moment in viitorul apropiat cand sa-i oferiti copilului posibilitatea sa negocieze impreuna cu voi anumite aspecte ce tin de relatia dintre voi si el. De exemplu: cand isi va petrece timpul cu cealalt parinte sau stabilirea planul de activitati si de responsabiltiati. Toate acestea il vor ajuta pe copil sa nu simta separarea parintilor ca o separare dintre el si parinti.

Respectati-va partenerul chiar si intr-o astfel de situatie. Dupa ce ati stabilit impreuna ce si cum ii veti comunca copilului vostru in legatura cu decizia de a divorta, trebuie sa aveti in vedere sa evitati criticile si judecatile de valoare cu privire la ceea ce a spus sau a facut cealalalt parinte. Astfel puteti proteja copilul de un posibil sentiment „toxic” (furie sau de autoinvinovatire – „daca as fi fost mai cuminte poate nu se certau atat de des” ) fata de unul dintre parinti.

Intotdeauna in relatia parinte – copil comunicarea nu presupune doar schimb de informatii ci si un schimb emotional. Dupa ce i-ati comunicat decizia voastra, incercati sa fiti rabdatori cu copilul. Sa-l ascultati si sa-l sprijiniti in exprimarea emotiilor. Ajutati-l sa-si gaseasca cuvintele potrivite si lasati-l sa fie sincer. Recunoasteti-i sentimentele pe care le traieste, si ajutati-l sa se simta in siguranta asigurandu-l ca va primi in continuare suport si dragoste din partea amandurora.

Exista uneori riscul ca asumarea identitatii sexuale sa devina o dificutate in cazul copiilor ai caror parinti au avut o casnicie plina de neintelegeri. Situatiile conflictuale frecvente, tensiunea care a mocnit atata timp intre parintii il pot pune pe copil intr-o stare confuza in privinta asumarii rolului de femeie sau de barbat pe care il va avea la maturitate. Modelul cuplului parental conflictogen ii stimuleaza copilului si mai tarziu adolescentului agresivitatea si revolta iar uneori se ajunge chiar la tulburari de comportament.

Bunastarea ca prioritate in viata ta – ajuta la reducerea durerii simtita de copil

Echilibrul interior al copilului depinde in mare parte de atmosfera care va fi in familie dupa divort. Astfel ca este de dorit sa ai grija in aceeasi masura si de tine ca si de copilul tau. Mananca regulat si sanatos, mergi si viziteaza-ti prietenii sau tineti un jurnal, fa sport.

Mergi la psiholog singur/a sau impreuna cu copilul. Psihologul te poate ajuta sa te descarci emotional, sa-ti identifici noi repere in viata, sa descoperi noi posibilitati de relationare cu fostul sot care sa va ajute pe amandoi sa-i oferiti copilului vostru dragoste si o dedicatie sanatoasa.

Odata cu stabilizarea ta afectiva copilul se va simti si el mai relaxat si mai linistit emotional.Prezenta fizica a ambilor parinti poate fi de mare ajutor in reechilibrarea emotional a copilului, astfel el poate trece cu mai multa usurinta prin schimbarile aduse de divort. Prin furnizarea rutinei in familie copiii simt ca se pot baza pe parintii lor, pot dezvolta incredere si sentimentul de stabilitate.

V-ar mai putea interesa si:

Autoritatea parinteasca asupra copilului cu parinti necasatoriti

Divort cetateni romani cu domiciliul in strainatate

Divort on-line pt romanii din diaspora

Divort amiabil Bucuresti

Ce drepturi am in casnicie?

Psiholog Anca Raducanhttp://www.avantaje.ro/Familie-casa/Relatii-in-familie/Cand-parintii-s-au-hotarat-sa-divorteze-1592336

Daca doriti sa solicitati un mediator din echipa noastra o puteti face apeland  unul din numerele de telefon afisate la datele de contact !