Până nu de mult, custodia comunăera o noţiune juridică de care auzeam mai mult în filme – părea soluţia cea mai potrivită în cazul unui divorţ amiabil. În urmă cu  cativa ani , însă, mai exact de la 1 octombrie 2011, custodia comună a fost reglementată şi la noi, în noul Cod Civil, prin articolele 397-404.

Astfel, a fost introdusă o instituţie nouă, preluată din Codul Civil al Quebec-ului, numită autoritate părintească, care, în cazul divorţului a doi părinţi, va fi exercitată în comun şi de către mamă, şi de către tată iar cel mai eficient custodia comuna se poate obtine cu ajutorul unui mediator.

Ca formă de îngriire a copilului după divorţ, custodia comună a căpătat în ultimii 20 de ani o popularitate imensă la nivel mondial odata cu aparitia medierii in spatiul juridic american si european. Custodia fizică poate lua mai multe forme – de la veri petrecute cu tatăl şi anii şcolari cu mama, la a face naveta între două locuinţe (mai ales dacă părinţii continuă să locuiască în acelaşi oraş). În principiu, copiii au două reşedindinţe principale, indiferent dacă timpul petrecut în fiecare nu este acelaşi. Ce este important de reţinut este că forma de custodie comună implică şi împărţirea legală a responsabilităţilor, drepturilor şi datoriilor între părinţi. 

De ce a câştigat popularitate custodia fizică comună?

Un motiv bun ar fi acela că suntem din ce în ce mai conştienţi de importanța taţilor în viaţa copiilor, iar taţii îşi doresc din ce în ce mai mult să aibă un rol semnificativ în viaţa celor mici. Mulţi taţi nu mai sunt mulţumiţi să fie doar musafiri în weekend.

Pe măsură ce statuturile civile ale doi părinţi se schimbă, şi percepţiile vizavi de educarea copiilor iau un alt traseu după divorţ.

Un alt motiv pentru creşterea în popularitate a custodiei fizice comune are mare legătură cu faptul că femeile din ziua de azi îşi doresc carieră şi lucrează cel puţin opt ore pe zi. Să fii părinte singur este destul de dificil pentru o mamă cu un job full-time solicitant, mai ales dacă trebuie să călătorească sau, uneori, să lucreze ore suplimentare. Multe cupluri, ale căror vieţi dinainte de separare erau deja problematice în ceea ce priveşte timpul, învaţă să coopereze şi să jongleze cu programul în aşa fel încât să poată gestiona nevoile copiilor lor.

În unele cazuri, alegerea custodiei fizice comune este un mijloc de a evita o luptă prelungită prin tribunale, care nu are şanse mari de a se solda cu vreun câştigător real. De aceea custodia comuna prin mediere este de preferat .Din cauza naturii însăşi a divorțului, conflictul este adesea exacerbat, iar comunicarea are de suferit. Judecătorii încearcă să se pronunţe în favoarea a ceea ce este în interesul superior al copilului, iar atunci când există doi părinţi competitivi, recomandarea judecatorului este aceea de a rezolva desfacerea casatorie prin mediere .

Care sunt avantajele custodiei comune obtinuta prin mediere ?

Să locuiască în ambele case le permite copiilor să menţină o relaţie puternică cu amândoi părinţii. Cercetările arată că 50% din toţi copiii aflaţi în custodie comună negociata la mediator îşi văd ambii părinţi săptămânal, în timp ce numai 10% din copii aflaţi în custodie unică reuşesc să îşi vadă celălalt părinte la fel de des.

Atunci când ambii părinţi sunt disponibili, copiii se bucură de educaţia, disciplina şi dragostea fiecăruia.

Copiii au numai de câştigat atunci când relaţiile parentale sunt de cooperare şi nu există lungi dispute juridice.Atunci când părinţii sunt satisfăcuţi în mod rezonabil cuplanul de custodie obtinut prin mediere, sunt mult mai predispuşi la a coopera în rezolvarea majorităţii problemelor. Copiii reuşesc pe această cale să înveţe că divergențele pot fi rezolvate într-un mod civilizat.

Cercetările arată că la nivel mondial divorţurile la mediator duc de două ori mai des la custodie comună. Atunci când copiii sunt liberi să îşi iubească ambii părinţi, fără conflicte de loialitate, să aibă acces la ei, fără a le fi teamă că îi pierd, au parte de o copilărie normală, fără traume adiacente. Părinţii nu reuşesc nici să îşi imagineze cât rău le fac celor mici atunci când îi folosesc pe post de scut în conflictele lor sau ca obiect de șantaj in divortul pe cale judecatoreasca.

Copiii aflaţi în custodie comună petrec “timp normal” cu ambii părinţi. Când mamele au custodie unică, “tăticii de weekend” tind să îşi răsfeţe copiii cu tot soiul de activităţi şi cadouri costisitoare, menite să răscumpere timpul pierdut.Acest lucru generează resentimente din partea mamelor, care consideră că lor le rămâne treaba mai puţin plăcută de a stabili limite şi reguli. Mai mult decât atât, mamele cu bugete mici se simt înşelate atunci când nu îşi pot permite să fie la fel de generoase.

Custodia comună obtinuta prin mediere le atenuează copiilor sentimentul traumatic al pierderii unuia din părinţi. Specialiştii au constatat că, la 10 ani după divorţ, copiii care au avut acces continuu la ambii părinţi au fost mai puţin predispuși la sentimente de pierdere, respingere sau stimă de sine scăzută. Complementar, se pare că acei copii cu acces la un singur părinte şi-au exprimat furia în moduri atât subtile, cât şi directe. Ei au fost mult mai deprimaţi, retraşi, necomunicativi şi au avut mai multe simptome somatice.

Copiii aflaţi în custodie comună obtinuta prin mediere pot beneficia semnificativ din punct de vedere financiar.

Ce pot face părinţii pentru a face custodia comună să funcţioneze?

În primul rând, părinţii ar trebui apeleze la un mediator pentru a obtine o custodie comuna eficienta, apoi să ia în considerare încrederea în problemele parentale pe care le-au avut în timpul căsătoriei. Alte considerente importante sunt:

  • Dorinţa părinţilor de a face lucrurile să funcţioneze;
  • Nevoile şi personalităţile copiilor;
  • Situaţia financiară a familiei.

Cercetările indică faptul că echilibrul emoţional al părinţilor înainte de divorţ poate fi cel mai bun indicator al modului în care fiecare se va comporta după aceea, indiferent de tipul de custodie. Astfel, copiii ai căror părinţi au relații amiabile par a se descurca cel mai bine în orice formă de aranjament.

Custodia comună funcţionează cel mai bine atunci când:

  • Părinţii păstrează o relaţie civilizată.
  • Aranjamentele sunt planificate în funcție de nevoile copiilor.
  • Programul amândurora este previzibil şi stabil, dar suficient de flexibil pentru a fi schimbat atunci când şi dacă circumstanţele o impun.
  • Părinţii locuiesc în proximitate fizică.
  • Părinţii sunt atenţi să se sprijine şi să nu se submineze reciproc, indiferent de propriile lor sentimente.
  • Resursele financiare sunt disponibile pentru a susţine două domicilii.

Cum poate un cuplu divorţat să ajungă la un acord de custodie comună?

Divorţul prin mediere oferă cea mai bună structură pentru a discuta şi negocia în detaliu acordul părintesc. Mediatorii sunt specialişti instruiţi să ajute cuplurile să înveţe cum să comunice amiabil, în aşa fel încât custodia comună să funcţioneze.

Partenerii vorbesc faţă în faţă şi menţin controlul asupra deciziilor importante.

Sistemul judiciar presupune o luptă între două părţi, luptă ce poate fi epuizantă, atât emoţional, cât şi financiar. Odată ce încep acuzaţiile şi diversele cereri, este foarte greu să se mai găsească un acord comun în ceea ce priveşte custodia copiilor.

Nu este o coincidenţă că, în țările în care custodia comună se practică de mult timp, divorţurile prin mediere rezultă în custodie comună mult mai frecvent decât atunci când se ajunge la tribunal. Un mediator poate ajuta părinţii să discute despre ce este cel mai bine pentru copiii lor, şi să îi ajute să decidă dacă custodia comună este o soluţie sau un risc pentru familia lor.

V-ar mai putea interesa si:

Autoritatea parinteasca asupra copilului cu parinti necasatoriti

Divort cetateni romani cu domiciliul in strainatate

Divort on-line pt romanii din diaspora

DIVORT LA NOTAR SAU DIVORT LA MEDIATOR ?

Mediere divort cu copil minor

Daca vreti sa aflati mai multe despre mediere, va recomandam sa rasfoiti acest site sau sa sunati cu incredere la unul din numerele de telefon afisate la datele de contact .

Mediator Petru Mustateanu – Bucuresti 2013