Avem placerea sa va punem la dispozitie traducerea in romana declaratiei consensuale emisa de catre organizatia ICSP (International Council for Shared Parenting), organizatie internationala formata din specialisti in drept si psihologie. Declaratia a fost emisa la finalul conferintei din 7-9 iulie 2014 tinut la Bonn, in Germania. Consideram documentul deosebit de util deoarece traseaza directiile de evolutie europeana si internationala in zona autoritatii si respectiv a responsabilitatii parentale comune. Interesant si corect punctul de vedere al acestor specialisti care apreciaza ca responsabilitatea parentala si respectiv autoritatea parentala reprezinta notiuni care desi se suprapun intr-o oarcare masura sunt diferite (responsabilitatea = ingrijire, autoritatea = decizie) ambele compoententele parentingului comun (cea ce in Romania se numeste uzual custodie comuna fizica). Cu aceasta clarificare in minte se vor putea citi intr-un alt registru documentele internationale ca de pilda :
· Principiile Europene ale Dreptului Familiei privitoare la Responsabilitatea Parentala sau
· Convenţia privind responsabilitatea părintească şi protecţia copiilor ori
· Convenția privind competența, legea aplicabilă, recunoașterea, executarea și cooperarea cu privire la răspunderea părintească și măsurile privind protecția copiilor
Toate aceste docuente ce vorbesc despre responsabilitate parentala. In acelasi timp NCC si L272 nu ating decat implicit (nu explicit) subiectul responsabilitatii parentale si sunt explicite doar privitor la autoritatea parentala postdivort (=custodia comuna legala). Intr-o posibiita upgradare a legislatiei romanesti s-ar putea deci pune problema ca textele legale din Romania sa reflecte mai mult trendurile internationale si sa fie mai explicite privitor la necesitatea ca statul sa acorde efectivitate si pricipiului responsabilitatii parentale nu doar celui al autoritatii parentale. Asta ar implica posibilitatea reala ca parintele nerezident sa se implice in viata de zi cu zi a copilului (nu doar sa vada minorul un weekend la 14 zile si sa plateasca pensie alimentara in bani).
Colectivul ARPCC

Concluziile Conferinţei Internaţionale asupra Parentalităţii Comune – Bonn, 11 iulie 2014
Documentul original poate fi accesat aici http://twohomes.org sau aici: http://goo.gl/BkubbK. Această traducere poate fi descărcată de aici: http://goo.gl/vhAIQh

La finalul Conferinţei Internaţionale asupra Parentalităţii Comune Prof. Dr. Jur. Hildegund Sünderhauf (preşedintele Comitetului Ştiinţific) şi Prof. Edward Kruk (preşedintele ICSP) au dezvoltat următoarele teze pentru a fi discutate şi adoptate ca o declaraţie de consens:
Am ajuns la următoarele 6 mari idei de consens:

1. Parentingul comun este un aranjament post-divorţ viabil

V-ar mai putea interesa si:

Mediere divort cu copil minor

Autoritatea parinteasca asupra copilului cu parinti necasatoriti

Cat costa un divort la notar?

Divort cetateni romani cu domiciliul in strainatate

Oficiere logodna Bucuresti

Există un consens că nici standardul interesului superior al copilului, nici custodia unică sau sentinţele de tip reşedinţă primară, nu servesc nevoilor copiilor şi familiilor aflate în divorţ. Există un consens cum că parentingul comun (sinonime: co-parentalitate, custodia comună fizică) reprezintă un aranjament post-divorţ viabil optim pentru dezvoltarea copilului şi pentru bunăstarea acestuia, inclusiv pentru copii ai căror părinţi care sunt angajați în conflicte. Perioada de timp parental necesară pentru a atinge bunăstarea copilului şi rezultate pozitive pe termen lung este de minim o treime din timp petrecută cu fiecare părinte, cu acumularea unor beneficii adiţionale pe măsură ce acest timp parental crește la 50%, atât în zilele de lucru cât şi în la sfârșit de săptămână..

2. Parentingul comun definit ca şi cuprinzând atât autoritatea parentală comună cât şi responsabilitatea parentală comună.

Există un consens privitoăr la faptul că parentingul comun ar trebui să fie definit ca şi cuprinzând atât autoritatea parentală comună (luarea deciziilor) cât şi responsabilitatea parentală comună (implicarea în activităţile de zi cu zi legate de creșterea și bunăstarea copiilor). Autoritatea şi responsabilitatea comună trebuie să implice atât taţii cît şi mamele, în conformitate cu vârsta copilului şi etapa dezvoltării. Astfel „parentingul comun” este definit ca “regula responsabilităţii comune a părinților şi prezumţia de drepturi comune a acestora cu privire la creşterea copiilor indiferent dacă părinţii trăiesc împreună ori separat.”

3. Legislaţia naţională a familiei ar trebui să includă cel puţin posibilitatea de a da parentalităţii comune ordine

Există un consens că legislaţia naţională a familiei ar trebui să includă cel puţin posibilitatea ca judecătorii să dea sentinţe de tip parenting comun, chiar dacă unul dintre părinţi se opune. Există un consens că parentalitatea comună este în deplin consens cu drepturile constituţionale din multe ţări, cu drepturile internaţionale ale omului (de pildă Convenţia pentru apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor fundamentale) precum şi cu dreptul copiilor de a fi crescuţi de către ambii părinţ (de pildă Convenţia ONU din 1989)

4. Principii călăuzitpare în determinarea pe cale legală a parentalităţii după divorţ

Există un consens că următoarele principii ar trebui să ghideze determinarea pe cale legală, de către judecător, a aranjamentului parental după divorţ:
Prezumția că parentingul comun reprezintă un aranjament optim pentru majoritatea copiilor ai căror părinţi trec prin divorţ fiind în interesul lor lor superior.
Respectarea autonomiei parentale şi autodeterminării părinţilor (n.t. însuşirea de către instanţă a înţelegerilor parentale).
Limitarea puterii discreţionare instanţelor în ceea ce priveşte stabilirea interesului superior al copilului.

5. Cele de mai sus se aplică majorităţii copiilor şi familiilor

Există un consens că cele de mai sus se aplică majorităţii copiilor şi familiilor, incluzând familiile în care există conflicte, dar nu se aplică în cazul situaţiilor dovedite care implică violenţă domestică sau abuz asupra copilului. Există un consens că prioritatea pentru cercetări amănunţite asupra parentingului comun ar trebui să fie canalizată asupra intersecţiei dintre custodia copilului şi violenţa domestică, incluzând abuzul asupra copilului în toate formele sale, inclusiv alienarea parentală.

6. Reţele accesibile de centre privind relaţia în familie

Există un consens că o reţea accesibilă de centre privind consiliera familiilor care să ofere mediere familiei şi alte servicii de suport relevante, este de o importanţă critică în stabilirea unei prezumţii legale de parenting comun, fiind vitală succesului aranjamentelor de tip custodie comună fizic

V-ar mai putea interesa si:

Mediere divort cu copil minor

Autoritatea parinteasca asupra copilului cu parinti necasatoriti

Cat costa un divort la notar?

Divort cetateni romani cu domiciliul in strainatate

Oficiere logodna Bucuresti

[ngo1916]-http://blog.arpcc.ro/2015/01/concluziile-conferintei-internationale.html