Autoritatea parinteasca in Noul Cod civil

În România, autoritatea părintească este mai bine cunoscută sub sintagma “custodia copiilor”.

Conform art.397 din Noul Cod Civilautoritatea părintească se exercită de ambii părinţi şi reprezintă ansamblul de drepturi şi îndatoriri ce privesc atât persoana cât şi bunurile copilului.

Art. 397 – Exercitarea autorităţii părinteşti de către ambii părinţi

După divorţ, autoritatea părintească revine în comun ambilor părinţi, afară de cazul în care instanţa decide altfel.”

Pe lângă dispoziţiile Noului Cod civil privind efectele divorţului în raporturile dintre copii şi părinţi, trebuie avute în vedere şi drepturile copilului prevăzute de Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului.

Excepţii: când există motive întemeiate şi având în vedere interesul superior al copilului, instanţa hotărăşte ca autoritatea părintească să fie exercitată numai de către unul dintre părinţi (părinte custodian). În această situaţie, celălalt părinte (părinte necustodian) păstrează dreptul de a veghea asupra modului în care copilul este crescut şi educat, precum şi dreptul de a consimţi la adopţia acestuia.

În mod cu totul şi cu totul excepţional, instanţa de tutelă poate hotărî plasamentul copilului la o rudă, o altă familie, o altă persoană sau într-o instituţie de ocrotire. Oricare ar fi variantă aleasă, persoanele respective sau instituţia sunt obligate să-şi exercite drepturile şi îndatoririle care revin de drept părinţilor faţă de copil. În acest caz, instanţa stabileşte dacă drepturile cu privire la bunurile copilului se exercită de către părinţi în comun sau de către unul dintre ei.

Stabilirea locuinţei copilului după divorţ

Părinţii, prin procedura medierii, se pot înţelege asupra locuinţei copilului după divorţ, încheind în acest sens Acordul de mediere. Dacă înţelegerea părinţilor afectează exerciţiul autorităţii sau a altor drepturi părinteşti, instanţa poate decide altfel.

În cazul în care nu s-a încheiat Acordul de mediere între părinţi, instanţa, de regulă, stabileşte locuinţa copilului minor la părintele cu care locuieşte în mod statornic (părintele rezident). Dacă până la divorţ copilul a locuit cu ambii părinţi, instanţa stabileşte locuinţa la unul dintre ei, ţinând seama de interesul superior al acestuia.

Prin excepţie şi numai dacă este în interesul superior al copilului, instanţa poate îi poate stabili locuinţa la bunici sau la alte rude ori persoane, cu consimţământul acestora, ori la o instituţie de ocrotire. Acestea supraveghează copilul şi îndeplinesc tot ce este necesar pentru sănătatea şi educaţia sa.

Relaţiile personale ale copilului cu părinţii şi cu persoanele faţă de care a dezvoltat ataşament

Copilul are dreptul să păstreze relaţii personale şi contacte directe cu părinţii, rudele, precum şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de ataşament.

Excepţienumai dacă există motive temeinice de natură a primejdui dezvoltarea fizică, psihică, intelectuală sau morală a copilului, aceasta obligaţie devine nulă.

Cum se dezvoltă relaţiile personale între copil şi celelalte persoane importante din viaţa sa?

Se realizează prin:

  1. întâlniri ale copilului cu părintele ori cu persoana faţă de care copilul manifestă ataşament;
  2. vizitarea copilului la domiciliul acestuia;
  3. găzduirea copilului pe perioadă determinată de către părintele sau de către altă persoană la care copilul nu locuieşte în mod obişnuit;
  4. corespondenţă ori altă formă de comunicare cu copilul;
  5. transmiterea de informaţii copilului cu privire la părintele ori la alte persoane care au dreptul de a menţine relaţii personale cu copilul;
  6. transmiterea de informaţii referitoare la copil, inclusiv fotografii recente, evaluări medicale sau şcolare, către părintele sau către alte persoane care au dreptul de a menţine relaţii personale cu copilu.

Contribuţia părinţilor la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură şi pregătire profesională a copilului

Părinţii se pot înţelege prin Acordul de mediere şi cu privire la contribuţia lor la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură şi pregătire profesională a copilului, înscris care va fi anexat cererii de divorţ şi va face parte integrantă din hotărârea de divorţ dacă îndeplineşte condiţiile legale.

În caz de neînţelegere, instanţa de tutelă stabileşte contribuţia fiecărui părinte la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură şi pregătire profesională a copilului.

Obligaţia de întreţinere se execută în natură, prin asigurarea celor necesare traiului şi, după caz, a cheltuielilor pentru educare, învăţătură şi pregătire profesională.

Numai dacă obligaţia de întreţinere nu se execută de bunăvoie, în natură, instanţa de tutelă dispune executarea ei prin plata unei pensii de întreţinere, stabilită în bani. Pensia de întreţinere poate fi sub o sumă fixă sau o cotă procentuală din venitul net lunar al celui care datorează întreţinere. Pensia de întreţinere stabilită într-o sumă fixă se indexează de drept, trimestrial, în funcţie de rata inflaţiei.

Întreţinerea datorată de părinte se stabileşte astfel:

  •  până la 1/4 din venitul său lunar net pentru 1 copil;
  •  1/3 pentru 2 copii;
  •  1/2 pentru 3 sau mai mulţi copii.

Precizare: Cuantumul întreţinerii datorate copiilor, împreună cu întreţinerea datorată altor persoane, potrivit legii, nu poate depăşi jumătate din venitul net lunar al celui obligat.

Pensia de întreţinere se plăteşte în rate periodice, la termenele convenite sau, în lipsa Acordului, la cele stabilite prin hotărâre judecătorească.

Părinţii pot conveni prin Acordul de mediere şi asupra plăţii anticipate a întreţinerii copilului, aferentă unei perioade mai lungi de timp, dacă părintele debitor are mijloacele necesare acoperirii acestei obligaţii.

Dacă în timp apar schimbări semnificative în ceea ce priveşte posibilităţile financiare ale părintelui obligat la întreţinerea şi nevoile copilului, părintele interesat poate solicita instanţei de tutelă mărirea, micşorarea sau încetarea plăţii de întreţinere.

V-ar mai putea interesa si:

Mediere divort cu copil minor

Autoritatea parinteasca asupra copilului cu parinti necasatoriti

Cat costa un divort la notar?

Divort cetateni romani cu domiciliul in strainatate

Oficiere logodna Bucuresti

Sursa:http://www.infolegal.ro/autoritatea-parinteasca-in-lumina-prevederilor-cuprinse-in-noul-cod-civil/2014/05/26/

Daca vreti sa aflati mai multe despre mediere, va recomandam sa rasfoiti acest site sau sa sunati cu incredere la unul din numerele de telefon afisate la datele de contact .

Mediator Petru Mustateanu – Bucuresti 2014

(Acest articol a fost apreciat de 58 persoane. 1 cititori astăzi)