Moda occidentală a convențiilor matrimoniale începe să prindă și la românii care vor să țină la distanță partenerii „pe interes”. Actele sunt încheiate înainte de căsătorie, dar și după ani buni de mariaj, de obicei după ce unul din parteneri „o ia pe căi greșite”.

În Occident, contractele prenupțiale sunt la ordinea zilei. În România semnează convenții mai mult oamenii care au afaceri, nu cuplurile care pornesc de la zero. Dacă ţările vestice cu o tradiţie de zeci de ani în încheierea unor astfel de convenţii, chiar cu posibilitatea de a introduce clauze care mai de care mai excentrice, în România, legea permite acest lucru abia din 1 octombrie 2011.

Şi asta deşi tribunalele sunt pline de soţi care îşi dispută de la casă şi maşină până la averi cu multe zerouri. Soţii Truică, Adriana Bahmuţeanu şi Silviu Prigoană şi, mai recent, soţii Patriciu sunt doar câteva exemple de celebrităţi care au dus sau duc încă o luptă aprigă în instanţă pentru bani. Încheierea unei convenţii matrimoniale prin care partenerii pot să aleagă din timp cum să dispună de bunuri ar elimina partajul cu scandal în caz de divorţ.

Cuplurile moderne, îndrumate de mediator

Băiatul vine cu casa, iar fata cu zestrea este o tradiţie care nu mai e de mult valabilă sau care se păstrează cel mult în unele comunități rurale. În prezent, tot mai mulţi soţi iau în calcul varianta de „a nu-şi amesteca” bunurile dobândite în timpul căsătoriei, ca să nu fie nevoiţi să le împartă pe jumătate cu partenerii la divorţ.

Noul Cod Civil prevede trei regimuri matrimoniale: cel al comunităţii legale de bunuri (totul la comun, singurul regim care era prevăzut în Vechiul Cod Civil), cel al separaţiei (fără bunuri comune) şi regimul convenţional (posibilitatea de a avea şi bunuri proprii, şi bunuri comune). Cei care aleg ultimele două variante trebuie să încheie o convenţie la notar înainte să ajungă în faţa ofiţerului de stare civilă. Actul începe să producă efecte după căsătorie. Convenţia nu vizează şi bunurile dobândite înaintea căsătoriei, care sunt proprii de drept.

Nehotărâţii pot trece mai întâi pe la mediator care îi ajută să aleagă regimul matrimonial care li se potriveşte cel mai bine, iar apoi să-l autentifice la notar (costă câteva sute de lei).

V-ar mai putea interesa si:

–Divort rapid cu copil minor

–Autoritatea parinteasca asupra copilului cu parinti necasatoriti

–Divort la notar fara sa avem un acord

–Divort cetateni romani cu domiciliul in strainatate

–Divort cetatean strain

Daca vreti sa aflati mai multe despre mediere, va recomandam sa rasfoiti acest site sau sa sunati cu incredere la unul din numerele de telefon afisate la datele de contact .

Mediator Petru Mustateanu – Bucuresti 2014