Cine raspunde de copiii din relatiile de concubinaj?

Share Button

Într-o relație de concubinaj, se întâmplă adesea ca unu plus unu să facă mai mult de doi, iar problemele încep imediat să apară: disputele privind cine și cum are grijă de copil, recunoașterea copilului de către tată, drepturile la moștenire ale copilului născut din afara căsătoriei ș.a.m.d. Cu toate acestea, legea ne spune cât se poate de limpede că toți copiii aceluiași părinte sunt egali în fața legii și faptul că unul dintre ei este născut în afara unei căsnicii nu-l face nici mai sărac în drepturi, nici mai special. Tot ceea ce legea reglementează în această privință are în frunte un principiu cu lungă tradiție în dreptul civil: interesul superior al copilului. Cel mai simplu si mai corect ar fi ca parintii concubini, in cazul in care nu mai au o relatie, sa apeleze la serviciile unui mediator cu ajutorul caruia sa stabilieasca domiciliul minorilor, programul de intretinere a relatiilor parintesti si contrubutia pentru cresterea minorilor.

Te-ar mai putea interesa si:

~Divort rapid cu copil minor

~Autoritatea parinteasca asupra copilului cu parinti necasatoriti

~Cum se impart bunurile obtinute in timpul concubinajului?

~Oficiere logodna Bucuresti

Uneori, insa, situatia poate fi mai complicata de atat. Apariția copiilor în relațiile de concubinaj pune diverse problemele părinților, întrucât se întâmplă uneori ca micuțul să nu fie recunoscut de tată. Iar de cele mai multe ori, acesta fie are pretenții în legătură cu copilul, fie refuză să-și asume obligațiile parentale. Pentru a încerca să tratăm cât mai multe dintre aceste probleme, le vom aborda în ordinea în care Codul civil ne oferă răspunsurile.

O să începem cu discuțiile referitoare la filiație – care este legătura de rudenie stabilită între copil și părinte, așa cum o numește legea. Pentru că filiația față de mamă nu pune probleme – întrucât ea se stabilește prin simplul fapt al nașterii – vom avea în vedere problematica filiației față de tată. În această privință, Codul civil ne spune că filiația față de tatăl din afara căsătoriei se stabilește „prin recunoaștere sau prin hotărâre judecătorească, după caz” (art. 408 – toate articolele din acest material sunt preluate din Codul civil).

Copilul conceput și născut în afara căsătoriei poate fi recunoscut de către tatăl său„, iar „recunoașterea poate fi făcută prin declarație la serviciul de stare civilă, prin înscris autentic sau prin testament și este irevocabilă” (art. 415, respectiv 416). Dacă însă copilul a fost doar conceput în afara căsătoriei, dar s-a născut ulterior, el va beneficia de efectul prezumției de paternitate și filiația sa va fi stabilită față de tatăl din căsătorie – prezumție care, firește, poate să fie răsturnată de către cel interesat, așa cum prevede legea.

Te-ar mai putea interesa si:

~Divort rapid cu copil minor

~Autoritatea parinteasca asupra copilului cu parinti necasatoriti

~Cum se impart bunurile obtinute in timpul concubinajului?

~Oficiere logodna Bucuresti

Dacă tatăl din afara căsătoriei nu îl recunoaşte pe copil de bunăvoie si nici in urma procedurii de mediere, paternitatea acestuia se poate stabili prin hotărâre judecătorească” (art. 424). Această acțiune în stabilirea paternității copilului poate să fie formulată în instanța civilă „de către copil, de către mamă în numele lui sau de către reprezentantul legal și chiar și de către moștenitorii copilului” (art. 425). Dacă însă pretinsul tată a decedat între timp, iar acțiunea nu a fost pornită până la decesul său, cel interesat poate să intenteze procesul și împotriva moștenitorilor pretinsului tată, potrivit aceluiași articol.

În continuare, legea îi mai oferă copilului din afara căsătoriei și o prezumție în ajutor: „paternitatea se prezumă dacă se dovedeşte că pretinsul tată a convieţuit cu mama copilului în perioada timpului legal al concepţiunii„, însă și această prezumție poate fi răsturnată ulterior (art. 426). Pentru a înțelege la ce se referă timpul legal al concepțiunii, Codul civil ne spune că este „intervalul de timp cuprins între a trei suta şi a o sută optzecea zi dinaintea naşterii copilului” și că acesta se calculează zi cu zi (art. 412). Ceea ce este important de știut în legătură cu stabilirea paternității în acest caz este că, pe parcursul vieții copilului, acțiunea poate fi exercitată oricând – cu alte cuvinte, „nu se prescrie în timpul vieții copilului” (art. 427).

Autoritatea părintească se exercită diferit

Cine și cum exercită autoritatea părintească este însă problema cea mai mare a părinților concubini. Pe scurt, autoritatea părintească înseamnă toate drepturile și obligațiile pe care un părinte le are în legătură cu copilul său. În continuare, pentru a simplifica cât mai mult explicațiile, vom considera mai multe situații, potrivit art. 505 din Codul civil:

  • copilul nu a fost recunoscut de către tatăl său: autoritatea părintească se exercită doar de către mamă, întrucât copilul are filiația stabilită doar față de mamă; dacă se va face ulterior o cerere de stabilire a filiației și față de tată, instanța de tutelă va hotărî cu acel prilej și asupra autorității părintești;
  • copilul are filiația stabilită față de ambii părinți, iar aceștia conviețuiesc: autoritatea părintească se exercită în comun și în mod egal de către părinți;
  • copilul a fost recunoscut de către tatăl său, dar părinții nu conviețuiesc: modul de exercitare a autorității părintești se stabilește de către instanța de tutelă, în același mod ca pentru părinții care divorțează.

Copiii din afara căsătoriei au aceleași drepturi cu cei din căsătorie sau cu cei adoptați

Un aspect deosebit de important pe care trebuie să-l precizăm este faptul că „copiii din afara căsătoriei sunt egali în faţa legii cu cei din căsătorie, precum şi cu cei adoptaţi” (art. 260). În completarea acestui principiu, Codul civil mai menționează și că „copilul din afara căsătoriei a cărui filiaţie a fost stabilită are, faţă de fiecare părinte şi rudele acestuia, aceeaşi situaţie ca şi aceea a unui copil din căsătorie” (art. 448).

“Copiii din flori”, așa cum îi numim în termeni populari de cele mai multe ori, au posibilitatea să vină la dezbaterea moștenirii pretinsului tată și – pe calea acțiunii în stabilirea paternității – să își câștige drepturile de moștenitor, micșorând astfel proporțional cotele succesorale care le reveneau „copiilor din căsnicie” ai celui decedat. Într-un final, toți copiii au dreptul la aceeași parte din moștenirea tatălui.

Ceea ce trebuie reținut aici este că un copil din afara căsătoriei nu beneficiază, potrivit legii, de mai puține drepturi decât fratele sau sora acestuia născuți într-o căsătorie, iar modalitatea în care părintele acestor copii își exercită obligațiile față de aceștia trebuie să fie identică.

Nu înainte de a încheia acest subiect, trebuie să mai menționăm o prevedere legală foarte importantă, legată de chestiunea adopției: potrivit Codului civil, concubinii nu pot adopta, întrucât „două persoane nu pot adopta împreună, nici simultan și nici succesiv, cu excepția cazului în care sunt soț și soție” (art. 462). Motivul din spatele reglementării este relativ simplu de înțeles: legiuitorul s-a preocupat să stabilească la nivel de principiu interesul superior al copilului (art. 263), iar concubinajul nu poate să reprezinte pentru un copil altceva decât un mediu relativ instabil, unde planează mai mereu incertitudinea, mai ales dacă vorbim de un copil adoptat. La acesta s-ar mai adăuga, la nivel ideologic, și concepția profund tradițională potrivit căreia familia este celula de bază a societății românești.

Intrucat neintelegerile cu privire la situatia copiilor obtinuti in concubinaj prezinta un specific aparte, fiind in discutie minori, recomandarea specialistilor este ca acestea sa fie solutionate exclusiv la mediator, acolo unde interesul superior al minorului este permanent avut in vedere, unde minorii nu sunt supusi audierilor sau stresului pe care il presupune un proces si unde solutia este reciproc avantajoasa pentru toate partile participante.

Daca vreti sa aflati mai multe despre mediere, va recomandam sa rasfoiti acest site sau sa sunati cu incredere la unul din numerele de telefon afisate la datele de contact .

Mediator Petru Mustateanu – Bucuresti –0768.511.900.

Te-ar mai putea interesa si:

~Oficiere logodna Bucuresti

~Divort rapid cu copil minor

~Autoritatea parinteasca asupra copilului cu parinti necasatoriti

~Cum se impart bunurile obtinute in timpul concubinajului?

Share Button
(Acest articol a fost citit de 1.121 persoane, 3 vizite astăzi)