Modificarea măsurilor cu privire la drepturile şi îndatoririle părinților divorțați față de copiii minori se face, potrivit art. 403 Cod civil în cazul schimbării împrejurărilor avute în vedere la data luării măsurilor.
Autoritatea părintească desemnează ansamblul drepturilor şi obligațiilor pe care le au părinții de a veghea asupra dezvoltării copilului şi de a lua decizii referitoare la toate aspectele vieții acestuia – educație, pregătire şcolară, activități extraşcolare, sănătate, etc.
Împrejurarea că reclamanta după rămânerea irevocabilă a hotărârii de divorț a plecat într-o altă țară şi doreşte să-l ia şi pe copilul căruia i s-a stabilit locuința la mamă, nu are nicio influență asupra exercitării autorității părinteşti de către ambii părinți.
Aşa cum corect a reținut instanța de apel, stabilindu-se locuința copilului la mamă, nu s-a limitat din punct de vedere spațial locul în care domiciliază mama împreună cu copilul.
În ceea ce-l priveşte pe pârât, reclamanta nu a invocat şi nu a dovedit nici un motiv întemeiat pentru care s-ar impune ca exercitarea autorității părinteşti să-i revină numai ei, în conformitate cu dispozițiile art. 398 alin. 1 Cod civil.
Faptul că reclamanta a plecat în străinătate, exercitarea autorității părinteşti asupra copilului se face de către ambii părinți, aceasta implicând ca în vederea deplasării copilului în străinătate ambii părinți să-şi dea acordul, iar pârâtul nu îşi dă un astfel de acord, nu constituie un motiv întemeiat ca autoritatea părintească să fie exercitată exclusiv de către reclamantă.
În condițiile în care pârâtul refuză să-şi dea acordul pentru plecarea copilului în străinătate, copilul are locuința stabilită la mamă, iar mama are domiciliul în străinătate, reclamanta are la dispoziție procedura specială reglementată de art. 18 alin. 2 teza finală din Legea nr. 272/2004, coroborat cu art. 17 alin. 2 din Legea nr. 248/2005.
Prin urmare, constatând că în cauză interesul superior al copilului nu reclamă exercitarea autorității părinteşti de către un singur părinte, iar refuzul nejustificat al unui părinte de a-şi da acordul pentru deplasarea copilului în străinătate poate fi suplinit prin mijloace procedurale speciale, altele decât înlăturarea acestui părinte din exercițiul exercitării autorității părinteşti, Curtea va respinge recursul reclamantei ca nefondat. (Curtea de Apel Cluj, Secția I-a civilă, Decizia nr. 3871 din 4 octombrie 2013, www.curteadeapelcluj.ro)
V-ar mai putea interesa si:
–Cum pot să divorțez dacă sunt plecat în străinătate?
–Cea mai bună variantă de divorț pentru copii
-Divorț ieftin și rapid în București
Daca vreti sa aflati mai multe despre mediere, va recomandam sa rasfoiti acest site sau sa sunati cu incredere la unul din numerele de telefon afisate la datele de contact .
