Prezenta la mediator nu este in vederea unui consulting familial, ci doar in vederea gasirii unei solutii pentru rezolvarea unei anumite probleme. Toate acestea sunt conflicte ce au ca obiect drepturi de care sotii “pot dispune” asa cum este specificat in Legea Medierii, si drept urmare pot face obiectul unui proces de mediere. Problemele familiale de care este vorba, sunt conflicte familiale care pot fi solutionate la mediator inaintea divortului, in timpul divortului si ulterior divortului.
Conform art. 64 alin (1) din Legea Medierii nr 192/2006: pot fi rezolvate prin mediere neintelegerile dintre soti privitoare la: a) continuarea casatoriei; b) partajul de bunuri comune: c) exercitiul drepturilor parintesti; d) stabilirea domiciliului copiilor; e) contributia partilor la intretinerea copiilor; f) orice alte neintelegeri care apar in raporturile dintre soti cu privire la drepturile de care ei pot dispune potrivit legii.
In medierea conflictelor familiale, atunci cand exista si copii minori, pe langa principiile generale ale medierii (neutralitate, impartialitate, confidentialitate), survine inca un principiu care trebuie respectat (de catre toti participantii la mediere) pe tot parcursul procesului de mediere, si anume principiul interesului major si superior al copilului. Interesul superior al copilului, atunci cand se incepe solutionarea unui diferend familial dintre soti sau fostii soti, trebuie sa primeze si sa fie avut in vedere pe intreg parcusul discutiilor din timpul sedintelor de mediere. Orice acord al sotilor, care nesocoteste drepturile si interesele copilului minor este lovit de nulitate.
Divortul inseamna in primul rand decizia de a divorta constatata de o autoritate in drept, si apoi, daca aceasta decizie este luata de ambii sotii si consemnata de autoritate, urmeaza solutionarea conflictelor legate de bunurile comune ale acestora si de custodia comuna a copilului, atunci cand este cazul.
Neintelegerile dintre soti pot fi solutionate intr-un mod eficient la mediator, care este un expert in facilitarea dialogului dintre soti. De cele mai multe ori, problemele familiale au ca si cauza lipsa comunicarii sau comunicarea defectuoasa dintre soti, a problemelor cu care se confrunta, a intereselor lor reciproce si complementare.
In unele cazuri conflictul central priveste decizia de a divorta a unuia dintre soti – acesta refuza divortul, in altele conflictul major este legat de copil si custodia acestuia. Partajul bunurilor comune este deasemeni un punct central referitor la conflictele legate de divort. Toate aceste puncte centrale pot interfera intre ele, rezultatul fiind un conflict deschis cu efecte negative iminente.
In toate cazurile, mai ales cand sunt copii minori in conflict, comunicarea si dialogul vor trebui re-consolidate, fostii soti fiind in situatia in care vor trebui sa isi reconstruiasca un nou tip de relatie intre ei pentru a avea legaturile necesare cu copilul minor. Custodia comuna este privita ca un drept superior al copilului, de o importanta majora pentru dezvoltarea psiho-sociala normala a acestuia, si ca o obligatie legala a fiecarui parinte.
Mediatorul impreuna cu parintii va sonda si va explora solutiile posibile, solutii puse in discutii de catre soti, si din toate discutiile, acestia vor alege solutia care le va multumi in cea mai mare masura. Este vorba despre programul efectiv de vizitare a copilului, de programul de vacante, de cheltuielile cu intretinerea zilnica, de educatia religioasa a copilului, de programele sportive conforme aptitudinilor copilului, de weekend-urile petrecute cu fiecare parinte, de ingrijirea medicala, de luarea deciziilor importante ce privesc copilul, etc.
In mediere decizia apartine in exclusivitate fiecarui sot, fiind analizata si discutata impreuna cu celalat sot si mediatorul. Discutiile din mediere au rolul de a stabiliza pe cat se poate relatiile dintre parinti. In orice conflict familial exista o solutie finala multumitoare pentru ambii soti. Uneori pot exista si solutii care nu necesita neaparat un compromis, ci se poate ajunge prin discutii la solutii integrative. Astfel, un avantaj major pentru un sot poate fi un interes minor pentru celelalt si in acest fel un “capat de cerere” poate fi solutionat foarte usor chiar si fara un compromis, sau cu un compromis foarte mic.
In urma unui proces de mediere privitor la divort, sotii pot lua decizia de a divorta sau de a continua casnicia. Solutionarea unui astfel de conflict prin mediere nu impune nici o solutie sotilor. Prezentarea la mediator in vederea medierii conflictului de divort poate avea ca rezultat “suspendarea” deciziei de a divorta. Poate avea ca solutie renuntarea la divort. Poate avea ca solutie divortul in anumite conditii pe care partile le accepta.
In mediere, sotii sunt liberi sa discute, sa intrebe, sa reflecteze asupra unor probleme, sunt liberi sa decida ceea ce vor si ceea ce ii multumeste.
Cand partile iau decizia de a divorta in urma medierii, ori divortul a fost pronuntat si fostii soti apeleaza la mediator doar pentru stabilirea exercitiului drepturilor parintesti, contributia parintilor la intretinerea copiilor si stabilirea domiciliului copiilor, partajul bunurilor comune, Acordul de Mediere va trebui supus incuviintarii instantei de judecata, care in baza acestuia va emite o hotarare de expedient, in camera de consiliu. Astfel, conform art 64 din Legea medierii, alin 1/1 dispune ca: Acordurile de mediere incheiate intre parti, in cauzele/conflictele ce au ca obiect exercitiul drepturilor parintesti, contributia parintilor la intretinerea copiilor si stabilirea domiciliului copiilor, imbraca forma unei hotarari de expedient. Aliniatul 2 al aceluiasi articol 64 dispune ca : intelegerea sotilor cu privire la desfacerea casatoriei si la rezolvarea aspectelor accesorii divortului se depune, de catre parti, la instanta competenta sa pronunte divortul.
Conflictele familiale solutionate la mediator au avantajul major al confidentialitatii tuturor discutiilor. Avantajele de ordin financiar sunt deasemeni considerabile atunci cand conflictul se solutioneaza prin mediere. Un avantaj major este deasemeni durata mica de timp pentru solutionare, in comparatie cu un proces judiciar.
In astfel de conflicte, stresul emotional fiind foarte mare, “costurile” emotionale vor fi foarte mari, crescand direct proportional cu perioada procesului judiciar. Atunci cand exista si un copil, suferinta emotionala a acestuia trebuie luata in considerare de catre parinti, cand acestia decid solutionarea conflictului prin mediere – prin discutii si negocierea unei solutii, ori prin instanta de judecata. In toate cazurile copilul va fi o legatura permanenta intre cei doi parinti. Acestia vor trebui sa constientizeze ca este nevoie de un nou parteneriat intre ei, in ceea ce priveste relatiile cu copilul minor.
In aceste conditii medierea conflictelor familiale legate de divort, in cadrul procesului de mediere, intr-o atmosfera de confidentialitate, neutralitate si impartialitate, va duce la solutionarea problemelor intr-un mod cat mai avantajos pentru fiecare parinte, dar si pentru copil. Este vorba de o solutionare de tip WIN–WIN-WIN pentru fiecare parinte si copil, solutionare ce in raporturile familiale este un deziderat, si in procesul de mediere, acest deziderat prinde contur si se realizeaza, dand satisfactie ambilor soti printr-o solutie reciproc multumitoare consemnata in Acordul de Mediere.
V-ar mai putea interesa si:
–Divort rapid cu copil minor
–Autoritatea parinteasca asupra copilului cu parinti necasatoriti
–Divort la notar fara sa avem un acord
–Divort cetateni romani cu domiciliul in strainatate
–Divort cetatean strain
Sursa: http://www.avocatura.com/medierea-divorturilor-si-conflictelor-auxiliare-s8815.html#ixzz2iWJBoNIJ
Daca vreti sa aflati cum medierea se poate fi o varinta de rezolvare a problemei dumneavostra, nu ezitati sa sunati la unul din numerele de telefon afisate la datele de contact pe acest site.
