România este la un pas de adoptarea parteneriatului civil indiferent de sex. Comisia deputaţilor pentru muncă şi protecţie socială a avizat favorabil acest proiect de lege, care urmează să intre la vot în plenul Camerei Deputaţilor, care este for decizional. Ideea parteneriatului civil a fost lansată în aprilie 2013, exact în urmă cu 2 ani, la Constanţa, stârnind controverse aprige.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială din Camera Deputaţilor a avizat favorabil marţi, 21 aprilie, iniţiativa privind recunoaşterea parteneriatului civil. În esenţă, parteneriatul civil este un contract încheiat în faţa unui notar public între două persoane adulte de sex diferit ori de acelaşi sex, care consimt să convieţuiască„ în baza afecţiunii, respectului şi sprijinului reciproc şi a egalităţii în drepturi“. Parlamentarii din comisie au acordat proiectului legislativ 7 voturi pentru, 4 împotrivă şi 1 abţinere. „Este pentru prima dată când o comisie din Camera Deputaţilor avizează favorabil un proiect de lege pentru recunoaşterea parteneriatului civil. Această formă de parteneriat este deja recunoscut în legislaţiile ţărilor din care fac parte familiile politice europene ale principalelor partide reprezentate în Parlamentul României“, arată deputatul de Constanţa care a iniţiat acest proiect, Remus Cernea. Ce prevede proiectul pentru parteneriatul civil Proiectul de parteneriat civil a fost anunţat în premieră la Constanţa, în aprilie 2013, de parlamentarul Remus Cernea. Iniţiativa a stârnit reacţii inclusiv în rândul comunităţii gay, care l-a sprijinit la vot pe Cernea – pe atunci consilier al premierului Victor Ponta, lider al Partidului Verde şi partener de alianţă politică USL. Acum, Remus Cernea este deputat neafiliat de Constanţa. Iată câteva dintre drepturile prevăzute de proiectul de lege: – “Bunurile dobândite pe perioada parteneriatului civil, de oricare dintre parteneri, sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune în devălmăşie ale celor doi parteneri, cu excepţia cazurilor în care cei doi parteneri au decis contrariul prin contractul de parteneriat civil.” – “Veniturile celor doi parteneri vor fi considerate împreună la calculul venitului minim garantat în conformitate cu prevederile Legii Nr.416/2001 privind venitul minim garantat; în cazul contractării unui credit bancar se vor lua în calcul veniturile celor doi parteneri.” – “Serviciile medicale necesare unuia dintre parteneri care nu deţine o asigurare medicală se pot acorda în baza asigurării medicale a celuilalt partener civil; în cazul spitalizării unuia dintre parteneri, celălalt este considerat aparţinător”. – “În cazul decesului unuia dintre parteneri, partenerul supravieţuitor are drept de moştenire atunci când vine în concurs cu oricare din clasele de moştenitori, drept de moştenire special asupra mobilelor şi obiectelor aparţinând gospodăriei casnice şi asupra darurilor primite de cei doi parteneri pe durata parteneriatului civil, precum şi drept de abitaţie asupra casei de locuit.” – “Partenerul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş în condiţiile art. 83-93 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi ale legislaţiei în materie în vigoare”. – “Oricare dintre cei doi parteneri are dreptul de a continua contractul de închiriere a locuinţei în cazul părăsirii definitive a domiciliului de către titularul contractului de închiriere sau al decesului acestuia.” – “Cei doi parteneri au dreptul la liberă circulaţie şi şedere, precum şi dreptul de şedere permanent pe teritoriul României conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.102/2005 privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European şi a cetăţenilor Confederaţiei Elveţiene”. – “în cazul procesului de obţinere a cetăţeniei române, cei doi parteneri beneficiază de prevederile art.8 din Legea cetăţeniei române nr. 21/1991”.
La recensămintele din 2002 şi din 2011, aproximativ 800.000 de persoane au declarat că trăiesc în uniune consensuală, reprezentând circa 4% din populaţie. „Acest lucru reflectă o mai diversitate a relaţiilor de cuplu, în concordanţă cu evoluţia realităţilor şi mentalităţilor din întreaga lume democratică. Obligaţia statului român este de a oferi protecţie egală în faţa legii tuturor acestor forme de convieţuire familială aşa cum o face, începând cu 1989 şi în diverse forme, cvasi-majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene“, motivează Remus Cernea, deputatul de Constanţa. Comisia Juridică urmează să întocmească Raportul care va fi înaintat plenului. Pe data de 18 martie 2015, Comisia pentru Egalitatea de Şanse din Senatul României a acordat, de asemenea, un aviz favorabil, cu 5 voturi pentru şi 2 împotrivă. Plenul Senatului a respins însă proiectul cu 8 voturi pentru, 3 abţineri şi 48 de voturi împotrivă. Camera Deputaţilor este cea decizională. Iniţiativa legislativă din România poate fi consultată aici: http://www.senat.ro/legis/lista.aspx?cod=18567
Lobby de la Europa pentru România Cel mai mare intergrup din Parlamentul European către Parlamentul României pentru susţinerea parteneriatului civil a transmis o scrisoare deschisă: „Dragi colegi ai Parlamentului României,   19 state membre ale UE permit în prezent cuplurilor de acelaşi sex să îşi oficializeze relaţia, aceasta fiind recunoscută legal, de către stat. Alte câteva state, inclusiv Cipru, Grecia şi Polonia, iau în dezbatere această posibilitate. Vă invităm să priviţi cu deschidere posibilitatea de a permite cuplurilor ce se iubesc, care doresc să îşi petreacă viaţa unul cu celălalt, să îşi oficializeze angajamentul în faţa statului român şi a societăţii.   Acest lucru este, din toate punctele de vedere, minimul pe care l-ar putea cere orice cuplu: stabilitate, unitate şi angajament. Simplul fapt de a fi împreună poate însemna foarte mult, dar a fi recunoscuţi ca un cuplu, de către societate şi de către stat, este la fel de important pentru lesbiene şi gay cum este pentru majoritatea heterosexuală. Iar a fi împreună, pur şi simplu, nu este destul atunci când în viaţă sunt întâmpinate dificultăţi. De exemplu, atunci când o persoană din cuplu se îmbolnăveşte şi este spitalizată, iar partenerului nu îi sunt date informaţii pe motiv că este un “străin”, sau când cuplurile ce au fost angajate într-o relaţie, se separă, iar partea mai slabă din punct de vedere financiar nu beneficiază de suport sau protecţie legală, sau în situaţia în care cuplurile ce au o relaţie îndelungată se confruntă cu moartea unuia din ei, iar partenerul văduv este lăsat cu nimic, dupa 10, 20, 30 de ani de viaţă comună.   Parteneriatele civile reprezintă un sprijin şi o plasă de siguranţă pentru persoanele ce se iubesc una pe cealaltă. Acestea nu vor afecta drepturile sau viaţa nimănui, ci vor furniza o bază minimală pentru o protecţie decentă pentru aceia care au nevoie cel mai mult de ea. Facem apel la dumneavoastră în speranţa că veţi lua în considerare în mod deschis această posibilitate.“
Europarlamentarii români au zis DA Un număr de 22 europarlamentari români a votat recent un Raport al Parlamentului European care „ia act de legalizarea căsătoriilor sau a uniunilor civile între persoane de acelaşi sex (…), şi încurajează instituţiile şi statele membre să contribuie în continuare la reflecţiile asupra recunoaşterii căsătoriilor“. Europarlamentarii români care şi-au dat votul sunt: Victor Boştinaru (PSD, S&D), Cristian Buşoi (PNL, PPE), Andi Cristea (PSD, S&D), Mircea Diaconu (independent, ALDE), Damian Drăghici (UNPR, S&D), Vasilica Dăncilă (PSD, S&D), Doru Frunzulică (UNPR, S&D), Maria Grapini (PC, S&D), Cătălin Ivan (PSD, S&D), Monica Macovei (independent, PPE), Siegfried Mureşan (PMP, PPE), Ramona Mănescu (PNL, PPE), Dan Nica (PSD, S&D), Norica Nicolai (PNL, ALDE), Cristian Preda (independent, PPE), Ioan-Mircea Paşcu (PSD, S&D), Laurenţiu Rebega (PC, S&D), Theodor Stolojan (PNL, PPE), Daciana Sârbu (PSD, S&D), Claudia Ţapardel (PSD, S&D), Ciprian Tănăsescu (PSD, S&D), Adina Vălean (PNL, PPE). Practica europeană Iniţiatorii şi susţinătorii acestui proiect arată că până acum, 19 state membre ale Uniunii Europene au adoptat astfel de legislaţii, inclusiv ţări foste comuniste precum Cehia (în 2006), Slovenia (2006), Ungaria (2009), Croaţia (2014) ori Estonia (începând cu 1 ianuarie 2016). Toate democraţiile occidentale au introdus astfel de legislaţii, cu rare excepţii: Danemarca (1989), Norvegia (1993), Suedia (1995), Islanda (1996), Groenlanda (1996), Olanda (1998), Franţa (1999), Belgia (2000), Germania (2001), Finlanda (2002), Luxemburg (2004), Andorra (2005), Marea Britanie (2005), Elveţia (2007), Austria (2010), Irlanda (2011), Isle of Man (2011), Liechtenstein (2011), Jersey (2012), Gibraltar (2014), Malta (2014). În Italia mai multe provincii şi oraşe au introdus astfel de legislaţii: Toscana (2004), Umbria (2004), Emilia-Romagna (2004), Campania (2004), Marche (2004), Veneto (2005), Apulia (2005), Lazio (2005), Liguria (2006), Abruzzo (2006), respectiv municipalităţile din Bologna, Padova, Florenţa, Pisa, Bolzano, Palermo, Napoli, Milano, Genova. Guvernul Italiei a anunţat că are în vederea recunoaşterea parteneriatului civil la nivel naţional. Grecia recunoaşte parteneriatul civil pentru persoanele heterosexuale, dar, în urma unui proces pierdut la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, va fi nevoită să îşi revizuiască legislaţia pentru a înlătura discriminarea faţă de persoanele LGBT. Aproape toate Statele Unite ale Americii, Brazilia, Canada, Argentina, Columbia, unele state din Mexic, Australia, Israel, Noua Zeelandă, Africa de Sud, adică aproape toate ţările democratice din lume, au adoptat astfel de legislaţii. În alte ţări tema se află în dezbatere legislativă.

Citeste mai mult: adev.ro/nn79cw