Sa accept invitatia la mediere pentru divort ?

Share Button

Problemele/conflictele de familie sunt foarte numeroase. Fie ca sunt conflicte mici, fie mari, densitatea lor face ca situatia si starea relatiei dintre parteneri sa se schimbe treptat. Intervin distantari, intervin rupturi dialogale, eschivari fata de indatoririle casnice, intervin noi prieteni ori prietene pentru unul din soti, intervin noi moduri de a aborda situatia conflictuala.

Aceste noi moduri sunt foarte diferite fata de fluiditatea relatiei dinaintea conflictelor care au adus schimbarea in relatiei. Cum totul era perfect, sotii sunt pusi intr-o situatie imperfecta.

Unul din parteneri poate alege eschivarea de conflict si incidenta lui; un altul poate alege tergiversarea cu speranta rezolvarii “de la sine”; unul poate alege trișarea conflictului in sensul că il concepe in mintea lui in alta forma decat este in realitate si astfel ajunge sa creadă in conflictul idealizat de el si nu in cel real; unul din soti poate incerca trecerea peste situatie ca si cum nu ar fi existat, este vorba despre negarea conflictului si a efectelor sale in relația cu partenerul.

Toate aceste moduri arata pe langa lipsa de responsabilitate a persoanei in conflict, lipsa puterii de a accepta conflictul, de a spune da conflictului, de a constientiza in mod real conflictul si efectele sale asupra lui, asupra relatiei, asupra celuilalt sot si asupra intregii familii. Poate ca  „lipsa de responsabilitate”  suna cam agresiv, insa este cea mai potrivita sintagma in cazul in care unul din soti abordeaza conflictul prin neacceptarea lui, lipsa de responsabilitatea care devine treptat cel mai mare daunator al relatiei sotilor. Aceasta lipsa de responsabilitate este ca o fuga din fata conflictului si efectelor sale, fuga ce dauneaza atat prin agravarea conflictului – deoarece conflictul nestopat si nerezolvat ia forma si tendintele bulgarului de zapada – dar mai ales prin inrautatirea situatiei si relatiei dintre cei doi. Acest lucru mai cu seama cand unul din parteneri doreste expres discutarea conflictului, analizarea problemei si schimbarea in bine si celalalt il ia pe „nu” in brate. O negociere a situatiei si a posibilitatilor de a iesi din impas este calea optima de a solutiona diferendul familial.

In majoritatea conflictelor de familie, unul din soti este mereu refractar, este inchis discutiilor, este inchis propunerilor, este inchis dialogului. Acest lucru nu face decat sa agraveze situatia, si sa conduca spre o rabufnire de proportii. Rabufnirea poate lua forma unei certi memorabile, unui atac emotional asupra partenerului, unei violente fizice, unei despartiri poate temporare, in cele din urma ajungandu-se la divort si separarea drumurilor. Este binestiut ca divortul nu vine deoadata, iar decizia de a divorta este luata in timp, timp ce insumeaza toate conflictele si toate problemele nerezolvate, negate, reprimate, in dauna partenerului care decide divortul in urma propriei concluzii „asa nu se mai poate”!

Ce ar fi de facut in fata acestor situatii neplacute si extenuante pentru sotii ori partenerii in conflict?

Primul pas in rezolvarea unei probleme este constientizarea si acceptarea problemei. Acceptarea conflictului rezolva buna parte din el, deoarece odata cu acceptarea conflictului se ivesc si zorii solutiilor la problema. Evident pentru solutii trebuie mai multa energie si implicare, insa acesta este pasul doi. Primul pas si cel mai important este acceptarea conflictului asa cum este el. Acceptarea nu trebuie sa vizeze doar acordul privind existenta conflictului, ci si acceptul privind intreaga situatie si relatie dintre soti ori parteneri. Acceptarea situatiei nu cu consolarea unei sorti grele, ci cu deschiderea spre viitor, spre ce e de facut. Acceptarea trebuie sa fie in acelasi timp si o inarmare cu vointa de a stopa efectele negative ale conflictului si de a decide solutionarea lui. O sumara evaluare a situatiei si a conflictului ori a conflictelor care au dus in impas casatoria ori relatia este absolut necesara deca se doreste remedierea situatiei si captarea atentiei spre rezolvare. Acceptarea este o conditie a solutionarii conflictului care trebuie indeplinita de fiecare dintre persoanele din conflict, pentru ca solutionarea unui conflict nu poate incepe fara ca una din parti sa accepte conflictul si fara sa se implice in rezolvarea situatiei, sa doreasca schimbarea.

In mediere am intalnit persoane care negau pur si simpu existenta conflictului. Negau ca ar fi o problema desi unul din sot demarase deja procedurile judiciare pentru a cere desfacerea casatoriei – divortul. In medierea divorturilor primul pas pe care il facem impreuna este stabilirea punctelor de plecare si a „bornelor” sedintelor de mediere. Punctele de plecare sunt acceptarea conflictului si decizia fiecarui sot de a se implica impreuna cu mediatorul in solutionarea lui, de a colabora si coopera in mediere.

Acceptarea insemna constientizarea problemei si ulterior in procesul de mediere developarea problemei, a conflictului asa cum s-a intamplat. Nu in alt scop decat acela de a vedea cauza conflictului, pentru a analiza efectele conflictului, si ulterior a genera posibilitatile de rezolvare a situatiei.

Fara acceptarea conflictului nu poate incepe solutionarea conflictului. Fie ca e o acceptare pentru o solutionare directa intre soti, fie ca este o acceptare in sedinta preliminara procesului de mediere in vederea medierii conflictului, acceptarea trebuie sa existe, ca premisa a solutionarii conflictului. Nici un conflict, si nici o problema in general nu se poate solutiona fara sa o stim, fara sa o recunoastem, fara sa o definim, si fara sa o analizam pe indelete.

Apelul la un mediator, chiar si atunci cand unul din soti neaga existenta conflictului este o buna metoda pentru declansarea procesului de acceptare a conflictului de catre sotul refractar. Cu alte cuvinte discutia acestuia din urma cu mediatorul de conflicte poate avea ca rezultat deschiderea acestuia  si evaluarea situatiei, evaluarea care sa il mobilizeze spre dialog. Noile perspective deschise de mediator persoanelor refractare fac ca procesul de acceptare a conflictului sa inceapa, si astfel discutiile cu un mediator isi ating obiectivul – netezirea drumului spre solutionarea amiabila a problemei.

V-ar mai putea interesa si:

Mediere divort cu copil minor

Autoritatea parinteasca asupra copilului cu parinti necasatoriti

Cat costa un divort la notar?

Divort cetateni romani cu domiciliul in strainatate

Oficiere logodna Bucuresti

Sursa:Mediator Dorin Ilie- http://www.blog.mediatoru.ro/acceptam-sau-nu-conflictul/#sthash.9IJotFWf.dpuf

Daca vreti sa aflati mai multe despre mediere, va recomandam sa rasfoiti acest site sau sa sunati cu incredere la unul din numerele de telefon afisate la datele de contact .

Mediator Petru Mustateanu – Bucuresti 2014

Share Button
(Acest articol a fost citit de 58 persoane, 1 vizite astăzi)