Program de vizitare Bunici – sentinta interesanta din pct de vedere jurisprudential
Ne face plăcere să publică o sentință interesantă jurisprudențial a judecătoriei Buftea. Buncii materni (mama decedată) au primi un program de legături personale de un weekend din două, cu înnoptarea minorului la ei + 5 săptămâni de vacanță (1 în vacanța de iarnă, una în vacanța de primăvară și trei în vacanța de vară).
Colectivul ARPCC
Dosar nr.11479/94/2010

JUDECATORIA BUFTEA –JUDETUL ILFOV
Sentinţa civilă nr.1096/2011
Şedinţa publică din 4.03.2011
Instanţa constituită din:
Preşedinte : C.A Grefier : D. F.

Pe rol pronunţarea cauzei civile de faţă.

Dezbaterile în fond au avut loc în şedinţa publică din data de 24.02.2011, fiind consemnate în încheierea din acea dată, parte integrantă din prezenta sentinţă, când instanţa a amânat pronunţarea la data de 4.03.2011, pentru a da posibilitatea părţilor să depună concluzii scrise, când în aceeaşi compunere a hotărât următoarele :

INSTANTA

Deliberând asupra cauzei civile de faţă constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr.11479/94/2010, la data de 23.11.2010, reclamanţii M. I. şi M. E, au chemat în judecată pe pârâtul M. P., pentru ca, prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună: încuviinţarea dreptului de a avea legături personale cu minorul, după următorul program: în prima şi a treia săptămână ale fiecărei luni , de sâmbătă orele 11.00 până duminică , orele 19.00; în vacanţele şcolare de primăvară şi iarnă, o săptămână , la domiciliul lor; în vacanţa de vară , timp de trei săptămâni , la domiciliul lor.
În motivarea acţiunii, legal timbrată cu suma de 8 lei, reclamanţii au arătat că, din căsătoria fiicei lor M. M.-A. (cunoscută şi sub pseudonimul artistic de M. M. ) cu pârâtul, a rezultat minorul .
Imediat după naşterea copilului, reclamanţii s-au implicat în creşterea acestuia, astfel că, între bunici şi nepot s-a creat o puternică relaţie de afecţiune reciprocă.
La data de 14.07.2010, a survenit decesul fiicei reclamanţilor, copilul rămânând în grija tatălui .
De la data morţii fiicei reclamanţilor, pârâtul refuză să le permită acestora să îşi vadă nepotul, într-o manieră care să asigure continuarea unei legături fireşti între bunici şi minor.
Deşi au manifestat întotdeauna o afecţiune şi grijă faţă de minor, iar acesta s-a ataşat de reclamanţi , după moartea fiicei lor, aceştia nu l-au mai putut vizita, neputând afla nimic despre el .
Au mai arătat reclamanţii că , doresc să sprijine minorul , moral şi material , pentru ca acesta să nu simtă lipsa mamei, să-şi cunoască rudele pe linie maternă ( unchi, mătuşi , veri).
Mai mult, reclamanţii au o locuinţă destul de spaţioasă pentru a putea găzdui copilul, fiind totodată cunoscuţi ca fiind oameni cu o moralitate neîndoielnică .
În dovedirea acţiunii, reclamanţii au depus la dosarul cauzei, în copie: certificatul de naştere al minorului ; un extras din registrul de căsătorie pentru uz oficial; certificatul de deces al fiicei lor .
Pârâtul, a depus o întâmpinare , solicitând respingerea acţiunii ca neîntemeiată.
În motivarea cererii , s-a arătat că, la scurt timp după decesul fiicei reclamanţilor , aceştia au început o campanie de denigrare a sa, fiind chiar acuzat că şi-a ucis soţia .
Reclamanţii, nu s-au implicat în nici un fel în creşterea copilului, pârâtul şi defuncta sa soţie fiind ajutaţi de părinţii pârâtului.
Până în prezent , bunicii materni nu au manifestat nici un interes faţă de soarta copilului, reclamantul afirmând chiar într-o emisiune televizată că “nu sunt interesaţi de copil “.
În momentul de faţă, reclamanţii urmăresc interese pecuniare, copilul fiind cel care îşi moşteneşte mama.
Felul în care reclamanţii au înţeles a aborda relaţia cu pârâtul, după decesul fiicei lor, reprezintă un impediment major în dezvoltarea unei relaţii normale între ei şi minor.
Dezvoltarea unei relaţii între bunicii materni şi copil , ar avea efecte nocive în ceea ce priveşte dezvoltarea normală a copilului, atât din punct de vedere moral cât şi fizic .
La dosarul cauzei , au fost depuse : o înregistrare video în format electronic; un set de planşe foto ( articole publicate de diverse ziare şi reviste).
Pentru ambele părţi, au fost încuviinţate probele cu acte şi martori.
Instanţa din oficiu a dispus efectuarea unei anchete sociale la domiciliul reclamanţilor. Din referatul întocmit de organele competente , rezultă că, reclamanţii deţin o locuinţă aptă pentru a putea găzdui în bune condiţii un copil de vârstă fragedă .
Mai rezultă faptul că, reclamanţii nu suferă de boli şi au o reputaţie neştirbită în societate.
La termenul stabilit în vederea administrării probelor , pârâtul nu s-a prezentat , fiind audiat numai martorul propus de reclamanţi.
Din depoziţia acestuia, rezultă că, întradevăr reclamanţii sunt oameni cu o moralitate nepătată, având condiţii materiale optime pentru a putea caza şi îngriji temporar un copil de vârstă fragedă. Mai rezultă faptul că, cei doi reclamanţi au abilităţile necesare pentru a putea educa şi creşte propriul lor nepot.
Analizând cererile şi materialul probator administrat în cauză, instanţa reţine că, la scurt timp după decesul fiicei reclamanţilor, între aceştia şi ginerele lor s-au ivit grave neînţelegeri pe fondul unei traume psihice profunde, provocată de tragicul eveniment.
Relaţiile dintre părţi , fiind tensionate, pârâtul nu a mai permis reclamanţilor să aibă legături personale cu nepotul lor, fapt ce le-a cauzat grave prejudicii de ordin moral fiind siliţi practic să promoveze prezenta acţiune.
Faţă de cele reţinute şi în baza art. 14, 15 din Legea 272/2004, va fi admisă acţiunea reclamanţilor , aşa cum a fost formulată.
Procedând în acest mod, instanţa are în vedere mai multe considerente:
În primul rând, există un text de lege care, prevede în mod expres dreptul bunicilor de a avea legături personale cu nepotul lor, în speţă, neexistând nici un indiciu care să poată conduce la concluzia că, dezvoltarea fizică, psihică, intelectuală şi morală a copilului sunt in vreun fel primejduite.
Aşa cum rezultă din probele administrate în cauză( ancheta socială, declaraţia martorului), reclamanţii sunt oameni cu o probitate morală neştirbită, care au crescut şi educat doi copii, având totodată suficiente posibilităţi materiale, pentru a putea oferi nepotului confortul necesar pentru a putea trăi decent la domiciliul acestora scurte perioade de timp.
În al doilea rând, reclamanţii au suferit o grea pierdere prin decesul fiicei lor, iar legăturile pe care urmează a le avea cu nepotul, vor avea un efect benefic asupra moralului acestora, permiţându-le să revină treptat la o viaţă normală.
Atitudinea reclamanţilor faţă de pârât, imediat după decesul fiicei lor, se explică prin imensa durere simţită la momentul respectiv, comportamentul acestora fiind mult atipic. Treptat însă, cei doi şi-au revenit, dorind ca, în momentul de faţă să ducă o viaţă aproximativ normală, legătura cu nepotul lor având un efect benefic.
Nu în ultimul rând , se are în vedere şi interesul superior al copilului care, pentru a se putea dezvolta normal ( din toate punctele de vedere ) trebuie să-şi cunoască rudele pe linie maternă, pârâtul neputându-se opune, decât cu riscul de a cauza greve prejudicii fiului său.
Înconjurat de dragostea tuturor membrilor familiei ( bunici materni şi paterni) copilul va putea creşte armonios, fără a simţi prea mult , lipsa mamei.
Pârâtul trebuie să aibă în vedere şi faptul că, o atmosferă de ură dintre el şi reclamanţi , nu ar face decât să prejudicieze copilul, dezvoltarea sa fiind pusă în pericol, lucru care însă poate fi înlăturat, printr-o atitudine conciliantă, din partea ambelor părţi .
Văzând şi disp.art.274 cod pr.civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Admite acţiunea introdusă de reclamanţii M. I. și M. E., în contradictoriu cu pârâtul M. P.
Stabileşte pentru reclamanţi un program de vizitare al minorului, astfel: în prima şi a treia săptămână ale fiecărei luni, de sâmbătă orele 11:00 până duminică orele 19:00; în vacanţele de iarnă şi de primăvară, reclamanţii vor lua copilul la domiciliul lor o săptămână; în vacanţele de vară ale copilului , reclamanţii îl vor lua pe acesta la domiciliul lor trei săptămâni.
Obligă pârâtul la 8 lei cheltuieli de judecată către reclamanţi.
Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi 4.03.2011.

Preşedinte, Grefier,
C. A D. F.

V-ar mai putea interesa si:

Mediere divort cu copil minor

Autoritatea parinteasca asupra copilului cu parinti necasatoriti

DIVORT LA NOTAR SAU DIVORT LA MEDIATOR ?

Divort cetateni romani cu domiciliul in strainatate

Oficiere logodna Bucuresti

Sursa:http://blog.arpcc.ro/2015/02/program-de-vizitare-bunici-sentinta.html

(Acest articol a fost citit de 593 persoane, 1 vizite astăzi)