Plângere “model” la CEDO — cazul “Constantin şi ARPCC vs. România”
Bună ziua,
Avem plăcerea sa punem la dispoziţia specialiştilor din România (dar şi a părinţilor interesaţi) o plângere realizată de către voluntarii ARPCC, într-un caz extrem de grav (dar, din păcate, destul de des întâlnit): cel de separare forţată a unui părinte de copilul său, pentru singura “vină” că el/ea s-a despărţit de partener.
Cazul e şocant prin faptul că, deşi cei doi părinţi locuiesc foarte aproape unul de celălalt iar părintele cu pricina exercită portrivit legii (şi hotărârii instanţelor) toate atributele autorităţii părinteşti, acesta are dreptul să se întâlnească cu copilul doar o dată la 2-3 săptămâni, şi doar pentru 10 ore!! (= 240 ore/an).
Găsiţi aici (https://goo.gl/gXIJ2m) plângerea noastră, aşa cum a fost redactată şi transmisă către Curtea de la Strasbourg. Sugerăm tuturor avocaţilor care vor fi tentaţi să ridice plângeri similare la CEDO, să preia ca inspiraţie argumentaţia propusă de noi şi să o îmbunătăţească. Ne vom bucura foarte mult dacă vor fi interesaţi (ţinând cont că unficarea jurisprudenţei în Romania este o cauză de utilitate publică, cu direct impact asupra a mii de copii), domnii şi doamnele avocaţi ce ne citesc, să împartă, de asemenea, argumentele suplimentare pe care le vor găsi,cu scopul ca plângerile la CEDO pe aceste aspecte să fie din ce în ce mai bune şi, astfel, să obţinem o condamnare a României.
Ţin să mulţumesc, pentru ajutorul acordat, zecilor de voluntari implicaţi în traducerea şi redactarea acestui caz. Acest lucru implică sute de ore de traduceri, zeci de ore de corecturi şi, probabil, vreo 100 de ore de “management de proiect” şi de pregătire efectivă a plângerii. Alţi voluntari au asigurat transportul spre Luxemburg, unde actele au fost depuse astăzi (respectând termenul de 6 luni – de la comunicare).
Am învaţat multe (noi, ca Asociaţie) despre ce înseamnă să scrii o plângere la CEDO. Cu experienţa d-nei avocat (şi masivul efort de traduceri) sperăm să trecem şi peste “hopul” cerberilor (funcţionarilor) români, de la CEDO (care, se pare, resping din principiu orice cerere venită din România). Pentru că acum (fiind depusă în străinătate, în altă limbă decât româna) avem şansa ca plângerea să fie analizată de un funcţionar care nu este român, care să îi dea consideraţia necesară şi, astfel, să putem trece la pasul ulterior: al verificărilor de admisibilitate. Credem cu tărie că plângerea este admisibilă. Dacă ajungem în această fază, suntem optimişti că ne vom judeca şi pe fond. Apoi vom vedea care este decizia Curţii.
Dar cel mai mult am învăţat în aceste zile (eu, cel puţin) ce înseamnă solidaritatea între oameni care îşi dedică timpul pentru o cauză frumoasă. Nu am fi putut face aceste lucruri fără efortul dezinteresat al tuturor voluntarilor care sprijină şi ajută la creşterea ARPCC.
La final, reamintesc ce dorim să obţinem cu această plângere: deciziile CEDO sunt deciziile cu cea mai mare putere de corectare şi unificare a jurisprudenţei în România. Scopul nostru nu este ca d-nul Constantin să mai caştige ceva (cazul său este încheiat iar dânsul o ştie), ci să încercăm să corectăm o jurisprudenţă profund greşită, care alienează extrem de mulţi copii nevinovaţi.
V-ar mai putea interesa si:
–Mediere divort cu copil minor
–Autoritatea parinteasca asupra copilului cu parinti necasatoriti
–DIVORT LA NOTAR SAU DIVORT LA MEDIATOR ?
–Divort cetateni romani cu domiciliul in strainatate
–Oficiere logodna Bucuresti
Sursa:colectivul ARPCC~http://blog.arpcc.ro/2015/07/plangere-model-la-cedo-cazul-constantin.html
Daca vreti sa aflati mai multe despre mediere, va recomandam sa rasfoiti acest site sau sa sunati cu incredere la unul din numerele de telefon afisate la datele de contact .
